Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

SUA condamnă Iranul pentru reprimarea protestelor cu uciderea a peste 1000 de oameni

Statele Unite acuză regimul de la Teheran de faptul că a ucis peste 1.000 de iranieni în reprimarea ”brutală” a contestării care a izbucnit la jumătatea lui noiembrie, un bilanţ cu mult mai mare decât cele evocate până în prezent, relatează AFP.

Share

Rl online 0 comentarii

06.12.2019 - 12:55

”Se pare că regimul a ucis peste 1.000 de cetăţeni iranieni de la începutul contestării”, a declarat emisarul american pentru Iran Brian Hook, recunoscând totodată că acest bilanţ ”nu este sigur, deoarece regimul blochează informaţia”. În schimb ”noi ştim cu certitudine că au fost sute şi sute” de morţi, a declarat el într-o conferinţă de presă la Washington.

”Mii de iranieni au fost răniţi. Iar cel puţin 7.000 de manifestanţi au fost plasaţi în detenţie”, a mai declarat emisarul, îndemnând Republica islamică să-i elibereze ”imediat”, dar şi pe toţi ”deţinuţii politici”.

”Este terribil”, ”ei omoară mulţi oameni şi arestează mii de cetăţeni de-ai lor într-o reprimare brutală”, a comentat după aceea locatarul Casei Albe Donald Trump.

Contestarea a izbucnit la 15 noiembrie - imediat după anunţarea unei scumpiri puternice a benzinei, în plină criză economică, agravată de sancţiunile americane - şi a atins aproxmativ 100 de localităţi. Autorităţile, care au blocat Internetul în timpul manifestaţiilor, au anunţat că au reimpus rapid ordinea.

Până în prezent, organizaţii de apărarea drepturilor omului au evocat o reprimare sângeroasă, dar un bilanţ mai mic decât cel anunţat joi de Statele Unite.

Amnesty International a estimat la cel puţin 2018 număru persoanelor ucise de forţele de ordine iraniene, afirmând totodată că ”bilanţul real” al acestui ”măcel oribil” este ”aparent mai mare”.

Mujahedinii Poporului - o mişcare iraniană de opoziţie în exil, apropiată conservatorilor americani - au difuzat miercuri un bilanţ de 1.029 de morţi, asemănător celui afişat joi de Washington.

Teheranul, care cataloghează drept ”minciuni absolute” aceste date furnizate de ”grupări ostile”, a confirmat până în prezent doar cinci morţi - patru membri ai forţelor de ordine ucişi de ”răzvrătiţi” şi un civil.

Însă, părând să recunoască un bilanţ mai mare, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei a încercat să pledeze în favoarea unei liniştiri, autorizând compensaţii financiare în cazul anumitor victime.

VIITOARE ÎNTĂRIRI ÎN ORIENTUL MIJLOCIU?

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo le-a cerut iranienilor să împărtăşească cu Guvernul american videouri, fotografii sau mărturii despre reprimare.

Potrivit lui Brian Hook, Departamentul de Stat a primit 32.000 de mesaje.

Înregistrări video au permis, a declarat el, să se reconstituie reprimarea unei manifestaţii, la 16 noiembrie, în oraşul Mahshahr, în sud-vestul Iranului.

Diplomatul a descris scena, dând asigurări că membri ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, au ”deschis focul fără somaţie asupra manifestanţilor”, după care i-a urmărit pe cei care au reuşit să fugă.

”Ei au fost încercuiţi cu vehicule înarmate cumitraliere şi s-a tras în ei”, a acuzat el. ”Între rafale, se diting ţipetele victimelor”.

Potrivit diplomatului, numai acest episod s-a soldat cu 100 de morţi.

Administraţia Trump a făcut din Iran inamicul său numărul unu în Orientul Mijlociu şi a impus sancţiuni economice tot mai dure, care stranguleazăeconomia iraniană.

Respingând acuzaţii potrivit cărora vrea săprovoace căderea regimului iranian, Washingtonul şi-a exprimat susţinerea faţă de manifestanţi şi apreciază, potrivit lui Brian Hook, că Republica islamică se confruntă cu ”cea mai gravă criză politică” de la naşterea sa, în urmă cu 40 de ani.

La rândul său, Teheranul denunţă un ”complot” urzit din străinătate.

Escaladarea riscă, aşadar, să se reia între cele două ţări, în urma unor tesniuni extrem de puternice în vară, când Washingtonul a imputat Iranului atacuri contra unui avion american fără pilot de spionaj şi unor nave şi instalaţii petroliere la Golful Persic.

Armata americană a trimis din primă vară 14.000 de militari ca întărire în Orientul Mijlociu, care se adaugă celor aproximativ 70.000 de militari staţionaţi în regiune de obicei, cu scopul de a ”asigura securitatea în regiune”.

O purtătoare de cuvânt a Pentagonului a dezminţit miercuri dezvăluiri Wall Street Journal (WSJ) cu privire la o posibilă nouă desfăşurare a aproximativ 14.000 de militari suplimentari.

Însă, luat la întrebări de senatori, subsecretarul Apărării John Rood s-a arătat joi mai puţin categoric, dând asigurări că Statele Unite snt pregătite să-şi ”adapteze” prezenţa ”la nivelul ameninţării” în zilele următoare.

Potrivit unui oficial american, care a discutat cu AFP sub protecţia anonimatului, şeful Pentagonului Mark Esper intenţionează să trimită între 5.000 şi 7.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu. El nu aprecizat, însă, nici locul şi nici data exactă a acestei desfăşurări.

Citește totul despre:

Comentarii