Preşedintele Donald Trump şi-a exprimat în mai multe rânduri intenţia de a renunţat la tratatul INF, semnat în 1986 între preşedintele american Ronald Reagan şi omologul său rus Mihail Gorbaciov. În timp ce tratatul a fost considerat util de-a lungul anilor, SUA au acuzat Rusia, încă din 2014, de încălcarea tratatului.
Tratatul interzice de asemenea Statelor Unite să furnizeze noi arme pentru a răspunde eforturile Chinei de a îşi asigura o poziţie dominantă în regiunea Pacificului. Deoarece China nu face parte din statele care au semnat tratatul, aceasta nu întâmpină limite privind raza de acţiune a rachetelor sale.
Casa Albă a informat că nu există nicio decizie oficială privind retragerea din tratat, însă mai mulţi oficiali americani şi surse diplomatice, care au vorbit sub condiţii de anonimat, au informat că Donald Trump este aşteptat să renunţe la tratatul INF.
Ministerul rus de Externe a afirmat la 25 septembrie că sistemul antirachetă din România riscă să conducă la anularea Tratatului forţelor nucleare intermediare, iar responsabilitatea aparţine Statelor Unite.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
