Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Caviarul a generat multe dispute între țările de la Marea Caspică

Statele de la Caspica au decis cum să-și împartă petrol

Șefii statelor ­riverane Mării Caspice au semnat ieri, un acord ­istoric care definește ­statutul Mării Caspice, ­epilogul a peste două ­decenii de negocieri ­extrem de dure între Rusia, Iran, Kazakhstan, ­Azerbaidjan și ­Turkmenistan.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 13.08.2018 - 09:37

Statele respective au stabilit reguli pentru exploatarea resurselor celui mai mare lac sărat din lume, miza fiind petrolul, gazul și caviarul. Reuniți în portul kazakh Aktaou, liderii celor cinci țări care mărginesc țărmurile caspice au căzut de acord asupra statutului acestei întinderi de apă în plin vid juridic după disoluția fostei URSS, care îngloba atunci totalitatea acestor state fără Iran, cu care avea un acord, astăzi caduc.

Noul acord, semnat duminică după reuniunea șefilor diplomațiilor celor cinci țări, nu va pune capăt tuturor disputelor care privesc această mare închisă, cea mai mare din lume. Dar va atenua tensiunile existente de multă vreme în regiune determinate de vastele rezerve de hidrocarburi, estimate la 50 miliarde barili de petrol și la peste 300.000 miliarde metri cubi de gaz natural.

În ce privește populația de beluga, ale cărui icre – caviar – sunt apreciate în întreaga lume, acordul ar putea duce spre înmulțire printr-un regim de cote clare și comun pentru apele caspice.

Potrivit Kremlinului, Caspica va beneficia de un „statut legal special“, nici mare, nici lac, ambele având propria legislație în dreptul internațional.

Acordul prevede că cea mai mare parte a Caspicii rămâne zonă partajată, dar cele cinci țări împart fondurile marine și resursele submarine.

Summit-ul de la Aktaou, în Kazakhstan, este al cincilea din 2002, dar după căderea Uniunii Sovietice au avut loc peste 50  de reuniuni ministeriale și tehnice care au plasat patru noi state pe malurile caspice. Deși acordul va „oferi posibilitatea cooperării“ între cele cinci state riverane, unele dintre ele riscă să iasă în dezavantaj, după cum declara Ilham Shahan, președintele grupului de reflecție Caspian Barrel.

În calitate de foști „stăpâni“ ai Caspicii, Rusia și Iranul ar putea fi marii perdanți ai acestui acord istoric. Dacă Rusia a cedat în ce privește unele subiec­te, a câștigat imaginea unei țări ce produce acorduri diplomatice, estimează John Roberts, analist la Atlantic Council. În plus, acordul va menține dominanta militară rusă în regiune, interzicând celorlalte țări să dispună de baze militare la Caspica.  

 

Comentarii

loading...