19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInternaționalSondajul care arată noi realități: Rusia sau China nu sunt văzute ca...

Sondajul care arată noi realități: Rusia sau China nu sunt văzute ca „rivale” ci Turcia

În ciuda performanțelor UE tulburi din ultimul an, există un sprijin puternic în fiecare țară pentru continuarea aderării la UE – mulți sunt dornici să vadă o mai mare cooperare în construirea UE ca actor global. Încrederea în Statele Unite este încă scăzută – europenii considerând Turcia ca un „rival” sau „adversar” mai mare decât China sau Rusia.Autorii raportului, Susi Dennison și Jana Puglierin, îndeamnă personalitățile UE să demonstreze conducere la summit-urile G7, NATO și SUA-UE din această lună și avertizează că credința în luptă cu privire la necesitatea unei cooperări europene „nu va rezista prin eșecuri suplimentare”.

Răspunsul UE la pandemia Covid-19 a subminat încrederea în gestionarea de către Bruxelles a crizelor majore, potrivit acestui nou raport major publicat ieri de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). În jumătate din statele membre chestionate, majoritatea respondenților au spus că au puțină încredere în UE sau că încrederea lor s-a deteriorat în urma evenimentelor din anul trecut. Majoritățile din Franța (62%), Germania (55%), Italia (57%), Spania (52%) și Austria (51%) susțin acum că proiectul european este „rupt”.
 
Aceste constatări, care stau la baza raportului intitulat „Criza încrederii: modul în care europenii își văd locul în lume”, vin înainte de discuțiile cheie la summit-urile G7, NATO și SUA-UE din această lună și sugerează că europenii doresc să ia măsuri mai mari în consolidarea rolului global al UE. Autorii raportului, Susi Dennison și Jana Puglierin, susțin că, dacă nu se iau măsuri imediate pentru stoparea ineficienței percepute de Bruxelles, în special în rândul membrilor fondatori ai blocului, UE ar putea întâmpina noi întrebări cu privire la scopul și legitimitatea sa.
 
Sondajul ECFR, care a fost comandat prin Alpha, Analitiqs, Dynata și YouGov și Datapraxis în 12 state membre ale UE, arată, de asemenea, dezamăgirea profundă a cetățenilor față de sistemele lor politice naționale. De exemplu, în Franța, unde cetățenii vor merge la vot în 2022, două treimi dintre cei chestionați (66%) au acum opinia că sistemul lor politic național este „rupt”. În timp ce, în altă parte, în Italia (80%), Spania (80%), Bulgaria (63%), Portugalia (55%), Polonia (60%) și Ungaria (54%), majorități semnificative împărtășesc același punct de vedere.
 
Cu toate acestea, în ciuda acestei crize de încredere a publicului, există încă o credință larg răspândită că este necesară o mai mare cooperare a UE. În toate țările chestionate, cu excepția Franței și a Germaniei, majoritatea respondenților au declarat că criza coronavirusului a arătat necesitatea unei mai mari colaborări între statele membre. Cel mai important răspuns atunci când respondenții au fost întrebați cum ar trebui să se schimbe Europa după COVID a fost să construiască un răspuns colectiv la crizele globale. Sondajul ECFR a detectat, de asemenea, un sentiment pozitiv față de continuarea aderării la UE – respondenții din 11 din cele 12 state membre chestionate crezând că aderarea la UE este „un lucru bun” pentru țara lor. Excepția de la aceasta a fost Franța, unde cel mai mare răspuns a fost ”calitatea de membru nu era „nici un lucru bun sau nici un lucru rău”.
 
În ceea ce privește atitudinile față de alți actori globali, ECFR a constatat că europenii văd acum o lume a partenerilor strategici, mai degrabă decât alianțe naturale. Aceasta include SUA, precum și Marea Britanie, unde ECFR a detectat schimbări notabile în opinia cetățenilor. Dintre statele membre chestionate, a constatat că doar unul, Danemarca, considera Marea Britanie ca un „aliat” cheie. Turcia a fost singura țară văzută ca rivală de o multitudine de respondenți – cu toți ceilalți actori globali, inclusiv China și Rusia, priviți ca parteneri strategici. Însă, europenii rămân prudenți față de China și, ca și în cazul Turciei, favorizează răspunsuri mai ferme ale UE la încălcările dreptului internațional. Interesant este că doar 17% dintre respondenții la sondajul ECFR consideră Rusia ca un „adversar” – cifră care scade la 5-7% în rândul bulgarilor, italienilor și portughezilor.
 
Potrivit autorilor raportului, aceste rezultate ale sondajului, privind atitudinile cetățenilor la un an după pandemia Covid-19, ar trebui să servească drept „apel de trezire” pentru cei de la Bruxelles. Rezultatele au fost, de asemenea, valorificate de ECFR pentru a identifica modul în care Germania își poate reformula relația cu Europa înainte de viitoarele alegeri parlamentare.
 
Mai jos câteva dintre principalele constatări ale sondajului ECFR, împreună cu alte analize paneuropene ale lui Susi Dennison și Jana Puglierin.
 
În ceea ce privește atitudinile față de UE, sondajele ECFR au constatat:
 
● Încrederea în UE este în scădere în toată Europa. Majoritățile din Germania, Franța, Italia, precum și Austria, Țările de Jos și Bulgaria raportează încredere mai scăzută sau nicio modificare a încrederii lor deja scăzute în UE de la începutul pandemiei. În Germania, a existat o creștere de 11% în ultimul an la cei care cred că sistemul politic al UE este „rupt”.
 
● Credința în sistemele politice naționale s-a deteriorat și pe parcursul pandemiei. În peste jumătate din statele membre chestionate, majoritatea cetățenilor consideră că sistemul lor politic național este „rupt” – acest punct de vedere fiind cel mai evident în Spania (80%), Franța (66%), Bulgaria (63%) și Polonia ( 60%).
 
● În ciuda frustrărilor lor, mulți din Europa văd încă valoare în apartenența țării lor la UE. Sondajele ECFR au detectat un sentiment pozitiv față de continuarea aderării la UE – respondenții din 11 din cele 12 state membre chestionate crezând că aderarea la UE este „un lucru bun” pentru țara lor. Excepția de la aceasta a fost Franța, unde cel mai mare răspuns a fost că calitatea de membru nu era „nici un lucru bun sau nici unul rău”.
 
● Rămâne o dorință publică puternică ca UE-27 să coopereze mai mult în problemele globale, inclusiv Covid-19. În fiecare stat membru chestionat, majoritatea respondenților au indicat că, după Covid, ar dori să vadă UE să ia un răspuns mai unificat la amenințările și provocările globale. Acest lucru a fost cel mai pronunțat în Portugalia (91%), Spania (80%), Italia (77%) și Polonia (68%) și cel mai puțin pronunțat în Suedia (51%). A fost, de asemenea, răspunsul principal la această întrebare în sondajul ECFR din 2020.
 
● UE este privită de mulți ca o sursă cheie de sprijin în recuperarea lor după pandemie. În 8 din cele 12 state membre chestionate, respondenții văd UE ca un ajutor esențial în recuperarea țării lor de la Covid-19. În timp ce sprijinul a fost cel mai pronunțat în statele membre beneficiare nete, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Spania și Polonia, au existat, de asemenea, răspunsuri majoritare sau pluraliste din țările care au contribuit la rețea, inclusiv Danemarca, Suedia și Italia.
 
● Europenii ar dori ca UE să preia conducerea în promovarea democrației și a drepturilor omului în întreaga lume. O multitudine de europeni doresc ca UE să fie un far al democrației și drepturilor omului pe scena mondială, acordând în același timp prioritate valorilor democratice și statului de drept în propriul bloc. Dintre cei chestionați de ECFR, respondenții din Portugalia, Suedia, Spania și Austria au fost cel mai probabil să susțină această opinie.
 
În ceea ce privește atitudinile față de alți actori globali, sondajul ECFR a constatat:
 
● Cetățenii europeni favorizează în mod covârșitor vaccinurile produse de UE – dar au încredere și în cele din Marea Britanie și SUA. 62% dintre cei chestionați în cele 12 state membre și-au exprimat încrederea în vaccinurile produse în UE. Vaccinurile britanice (52%) și SUA (54%) au fost, de asemenea, observate într-o lumină favorabilă de către majoritatea respondenților.
 
● Europenii susțin participarea UE la schemele globale de partajare a vaccinurilor, cum ar fi COVAX, care promit distribuirea echitabilă a tratamentelor Covid. O multitudine de respondenți (34%) au spus că ar dori să se ia măsuri imediate: cel mai mare răspuns unic din 10 dintre cele 12 state membre chestionate. Acest răspuns a fost deosebit de popular în rândul celor care consideră UE ca un far al democrației liberale. Doar o mică minoritate a declarat că UE nu ar trebui să împartă vaccinurile sau capacitatea medicală cu țările mai sărace în curând (4%), iar acest răspuns a fost cel mai ridicat în rândul celor care doresc să vadă UE dezmembrată.
 
● În ciuda eforturilor administrației Biden de a se reimplica cu comunitatea internațională, doar unul din cinci consideră SUA un „aliat” care împărtășește „valorile și interesele” Europei. În principal, respondenții la sondajul ECFR văd SUA ca un „partener necesar” (44%), cu care „trebuie să coopereze strategic” pe scena internațională. Respondenții din Polonia și Danemarca au fost cel mai probabil să vadă SUA ca un aliat care împărtășește „valorile și interesele” lor. Jumătate sau mai mulți dintre respondenții din Olanda, Suedia, Germania, Austria, Spania, Franța și Portugalia cred că sistemul politic american este rupt, în timp ce în Polonia, Ungaria și Italia majoritățile cred că funcționează bine / foarte bine.
 
● Mai larg, europenii văd acum o lume a partenerilor strategici, mai degrabă decât a alianțelor – Cel mai mare răspuns atunci când am întrebat cum respondenții vor caracteriza toți ceilalți actori globali, inclusiv SUA, Marea Britanie, Rusia și China, a fost ca „partener” strategic .
 
● Un număr mare în Europa consideră Turcia, mai degrabă decât China, drept principalul adversar al UE. Majoritatea celor chestionați în Franța (53%) și Germania (52%) au văzut Turcia ca „rivală” sau „adversar” al UE-27. Acest punct de vedere a fost susținut și de o mulțime de respondenți din Olanda (45%), Danemarca (42%) și Suedia (40%). Peste 40% dintre respondenții din Germania, Danemarca, Austria și Franța au văzut China ca „rivală” sau „adversar”.
 
● Dar sunt încă prudenți față de China. Această poziție a fost cea mai pronunțată în Austria, Danemarca, Franța, Germania, Olanda și Suedia, unde pluralitățile sunt de părere că China este un „rival” sau „adversar” al țării lor. Interesant, dintre statele membre chestionate, Bulgaria a fost cea mai simpatică – două treimi dintre respondenți (66%) considerând China ca un „aliat” sau „partener necesar”. Respondenții din Ungaria (50%), Italia (48%) și Polonia (48%) și-au exprimat, de asemenea, o anumită căldură față de Beijing.
 
● Mulți din Europa ar dori ca UE să critice Turcia și China atunci când încalcă drepturile omului, statul de drept sau valorile democratice. În ceea ce privește încălcările din Turcia, cei din Olanda (cu 69%), Austria (66%), Germania (63%), Danemarca (63%), Suedia (61%) au fost cel mai probabil să spună că vor o poziție mai puternică de la cei din Bruxelles. În ceea ce privește încălcările dreptului internațional chinez, respondenții din Danemarca (60%), Suedia (58%) și Olanda (58%) au fost cel mai probabil să solicite critici mai puternice asupra Beijingului.
 
● Cu toate acestea, există un Est detectabil: Occidentul se împarte spre a vorbi despre încălcările dreptului internațional de către China. În principal, ECFR a constatat că respondenții din Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia, Danemarca, Portugalia și Austria au fost cei mai în favoarea ca UE să ia o poziție mai fermă față de Beijing cu privire la încălcările drepturilor omului, statului de drept și valorilor democratice. Opusul a fost cazul din Bulgaria și Ungaria, unde o mulțime de respondenți au indicat că ar prefera ca UE să acorde prioritate comerțului față de afacerile interne ale Chinei.
 
● Rusia nu este văzută ca „rivală” sau „adversară”, ci în schimb ca „partener necesar” de mulți din Europa. O multitudine de respondenți, în toate cele 12 state membre chestionate de ECFR, consideră Rusia un „partener necesar” pentru țara lor pe scena internațională. În Bulgaria și Italia, această opinie a fost susținută de majoritatea respondenților. În mod remarcabil, doar 17% dintre respondenții la sondajul ECFR consideră Rusia ca un adversar – o cifră care scade la 5-7% în rândul bulgarilor, italienilor și portughezilor.

 

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Dacă vor avea pe ele avioane F-16 ale Ucrainei, Rusia amenință că va ataca baze militare din România

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a amenințat că Rusia va ataca viitoarele avioane F-16 ale Ucrainei chiar dacă aeronavele se vor afla în...

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...
Ultima oră
Pe aceeași temă