Cu 51 de voturi pentru şi 45 împotrivă, Senatul a pus capăt unei bătălii politice legate de numirea primei femei la conducerea Central Intelligence Agency, agenţia americană de informaţii externe.
Haspel conducea deja CIA ca director interimar, după ce predecesorul ei, Mike Pompeo, a fost desemnat ca secretar de stat. Numirea ei a fost controversată din cauza legăturilor ei cu metodele dure de interogatoriu practicate de agenţie, considerate de contestatari drept tortură. Printre altele, după atentatele din 11 septembrie 2001, suspecţii de terorism au fost supuşi simulării înecului, cunoscute sub numele de “waterboarding”.
Gina Haspel are o experienţă îndelungată de ofiţer sub acoperire, după 33 de ani de carieră în cadrul CIA. În 2002, ea a condus operaţiunile din Thailanda ale agenţiei, în cadrul cărora mai mulţi deţinuţi au fost interogaţi într-o închisoare secretă. După trei ani, ea a ordonat distrugerea înregistrărilor video a interogatoriilor respective.
Printre cei care s-au opus numirii lui Haspel se numără senatorul republican John McCain, fost candidat la preşedinţia Statelor Unite, care în prezent suferă de cancer şi a absentat de la lucrările de anul acesta ale Senatului. Ca fost prizonier de război în Vietnam, el a fost torturat, iar pe baza acestei experienţe, a considerat că numirea noii directoare va transmite un mesaj greşit şi că SUA ar trebui să se apere folosind doar metode “la fel de corecte şi de juste precum valorile la nivelul cărora dorim să ne ridicăm şi pe care dorim să le promovăm în lume”.
Haspel a fost însă susţinută de senatorul democrat cu rangul cel mai înalt în comisia pentru informaţii, Mark Warner, care s-a situat astfel de partea administraţiei republicane conduse de preşedintele Donald Trump. Warner s-a declarat convins că directoarea va discuta deschis cu preşedintele dacă acesta îi ordonă să comită acte ilegale sau imorale, cum ar fi revenirea la tortură.
