Această comisie, care se va reuni într-o primă şedinţă înainte de sfârşitul lunii, va fi condusă de preşedintele Comisiei de securitate şi de combatere a corupţiei din Dumă, Vasili Piskariov.
Piskariov a adresat deja cereri Ministerului de Externe, unor entităţi ale Ministerului de Interne şi autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor Roskomnadzor să prezinte informaţii despre cazurile de ingerinţă străină în afacerile interne ruse.
Propunerea privind crearea acestei comisii a fost făcută la începutul lunii august de liderii celor trei partide de opoziţie reprezentate în parlamentul rus de comunişti, ultranaţionalişti şi social-democraţi şi a fost sprijinită de partidul de guvernământ Rusia Unită.
Iniţiativa urmăreşte să dovedească o legătură între recentele manifestaţii ale opoziţiei (liberale şi democrate) la Moscova şi o pretinsă imixtiune străină.
SUA, suspectate de ingerință
Liderul Partidului Comunist din Rusia, Ghennadi Ziuganov, a indicat că respectiva comisie va fi compusă din 12 persoane.
Ca rezultat al activităţii sale, comisia va prezenta rapoarte în baza cărora vor fi redactate proiecte de lege şi declaraţii pentru parlamentele străine şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a indicat Andrei Isaev, deputat din partea Rusiei Unite, unul dintre membrii acestei comisii.
Deputatul a menţionat ca exemplu de ingerinţă în afacerile interne ale Rusiei publicarea de către Ambasada SUA din Moscova a unei hărţi cu itinerariul unui marş al opoziţiei în capitala rusă şi apelurile televiziunii germane Deutsche Welle de a participa la acţiuni publice neautorizate.
În acest context, Isaev s-a întrebat retoric ce s-ar fi întâmplat dacă media de stat ruse, precum Sputnik sau RT (Russia Today) ar fi lansat apeluri la participarea la manifestaţii la Berlin sau Paris.
Două manifestaţii neautorizate de către autorităţi la Moscova s-au încheiat la 27 iulie şi 3 august cu peste 2.000 de persoane reţinute şi mai mult de 100 de persoane plasate în arest preventiv, dintre care unele ar putea fi condamnate la mai mulţi ani de închisoare pentru ‘tulburări în masă’, cazuri penale extrem de criticate de către apărătorii drepturilor omului şi presa independentă, care le consideră a fi fabricate de către autorităţi.
