Amploarea protestelor a minimalizat mitingul lui Lukașenko, organizat în centrul orașului Minsk, unde au fost chemați câteva mii de susținători din întreaga țară. Într-un discurs plictisitor Lukașenko a arătat că nu este deloc dispus să cedeze în fața protestelor naționale. El a insistat asupra faptului că alegerile din 9 august – considerate pe scară largă un vot fraudulos, care i-a oferit victoria cu un procent de 80 la sută – au fost corecte și nu vor mai fi organizate din nou.
De asemenea, Lukașenko a pus protestele naționale și pe seama ipoteticelor influențe străine, avertizându-și susținătorii cu privire la pericolul pe care îl reprezintă pentru țară apropierea forțelor NATO. “Cisternele și avioanele decolează la 15 minute de la granițele noastre … Există o acumulare de putere militară la granițele de vest”, a spus Lukașenko, pe fondul scandărilor în genul „nu ne abandonăm țara”, desprinse din limbajul de lemn al propagandei din Belarus.
Lukașenko, linie directă cu Putin și sprijin din partea Kremlinului
Chiar înainte de discursul său, Lukașenko l-a sunat pe președintele rus Vladimir Putin – acest fiind cel de-al doilea apel către Kremlin în ultimele zile.
Putin, care a fost unul dintre primii lideri care l-au felicitat pe Lukașenko după alegeri, este un factor crucial pentru ceea ce se întâmplă în Belarus. Țara de 9,5 milioane se află într-o uniune politică cuprinzătoare cu Rusia, găzduiește unele trupe rusești și depinde de ajutorul economic rus.
Lukașenko a cerut Rusiei și Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, condus de Rusia, o grupare de ex-republici sovietice, să îl ajute. “Discuția privind situația din Belarus după alegerile prezidențiale a fost continuată, inclusiv luând în considerare presiunea externă exercitată asupra republicii. Partea rusă și-a reafirmat disponibilitatea de a oferi asistența necesară în soluționarea problemelor”, se arată într-o declarație rusă emisă după ultima convorbire telefonică a celor doi șefi de stat.
Opoziția lui Lukașenko a scos 200.000 de oameni în stradă
Consistentul miting al oponenților lui Lukașenko, care au atras în stradă până la 200.000 de oameni ce au fluturaut steagul alb-roșu-alb al opoziției, în centrul Minskului, cerând ca Lukashenko să își dea demisia, a avut un impact uriaș în mediul social. Adunări similare au avut loc în orașele mari din toată țara. Comparativ cu protestul Opoziției, site-ul tut.by a estimat participarea la contramanifestația organizată de Lukașenko la un număr de participanți estimat între între 14.000 și 31.000, în timp ce participarea comunicată pe canalele oficiale a fost de 70.000 de oameni.
Adunarea de duminică a fost un spectacol de coeziune pentru Opoziție, care nu are o conducere puternică după ce candidatul la președinție, Svetlana Tikhanovskaya, a fugit în Lituania învecinată. În ciuda lipsei de organizare, mitingul a fost ordonat și pașnic. Mișcarea împotriva lui Lukașenko a acumulat forță și consistență de-a lungul săptămânii, începând cu proteste mai mici, care au fost dispersate brutal de poliție. Peste 7.000 oameni au fost arestați și cel puțin două persoane au fost ucise. Până vineri, lucrătorii unora dintr cele mai mari companii de stat din țară s-au alăturat manifestațiilor.
Există, de asemenea, semne că o parte din birocrația guvernamentală și forțele de securitate încep să renunțe la sprijinul lor al lui Lukașenko, care se află la putere din 1994. Duminică, chiar ambasadorul bielorus în Slovacia, Igor Leshchenya, și-a declarat solidaritatea cu protestatarii. Unii soldați și polițiști s-au filmat aruncând uniformele în coșul de gunoi, spunând că nu mai pot susține regimul.
