Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Reforma agricolă comunitară intră-n coliziune cu ”Green Deal”-ul european

Europa vrea să fie liderul mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice dar se luptă să concileze această viziune cu mecanismele economice implicate în reforma politicilor agricole comunitare.

Share

Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 10.08.2020 - 09:43

În cadrul Acordului Verde (Green Deal) european, Uniunea Europeană s-a angajat să realizeze însănătoșirea climatului comunitar până în 2050 și să stimuleze biodiversitatea cu restricții obligatorii pentru utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor până în 2030. Blocul european este, de asemenea, în mijlocul reformării politicilor agricole comunitare (PAC), un program de 336 miliarde de euro, pe care Comisia Europeană îl consideră crucial pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului Verde. Dar chiar înainte ca Bruxelles-ul să poată adopta legislația privind Green Deal-ul, U.E. A constatat că se confruntă cu demersuri insistente din partea unor capitale ale statelor membre și cu lobby-uri ale unor concerne agricole sau ferme mamut, pentru a-și înmuia țintele sau a-și revizui cu totul planurile.
Șase țări din Europa de Est, de exemplu, în această lună, au solicitat ca obiectivelor ecologice să le fie alocat mai degrabă un un caracter consultativ, și nu unul obligatoriu, iar un grup de fermieri influenți din Germania lucrează pentru mobilizarea unei mișcări de masă împotriva Green Deal-ului în întrega Europă.

”Green Deal”-ul, amenințat de argumentul ”stabilitate și competitivitate economică”

Bruxelles-ul nu ar trebui să se aștepte ca fermierii „să sprijine o strategie care subminează viabilitatea sectoarelor în care activează”, a avertizat Pekka Pesonen, șeful lobby-ului Copa & Cogeca, în luna mai, în condițiile în care însuși comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a recunoscut că planurile Bruxelles-ului ar putea fi „revizuite” dacă se va constata că acestea amenință competitivitatea sau securitatea alimentară.
Dezbaterea cu privire la cât de mult se vor răsfrânge măsurile de mediu asupra activității și securității economice a fermierilor, totul raportat la valoarea finanțărilor ce ar trebui să ajute la atingerea anumitor ținte din Planul Verde, va fi întotdeauna controversată, însă criza coronavirusului, care a stors profiturile operatorilor din sectorul agricol, conturând spectrul crizei economice și determinând relaxarea restricțiilor și intervenția prin măsuri urgente de sprijin, a dus analiza de oportunitate într-o zonă în care devine tot mai evident faptul că reforma politicilor agricole comunitare (PAC) și Acordul Verde cu greu pot coexista.

Ecologizarea agriculturii comunitare, un deziderat extrem de complicat în plină criză mondială

Reforma PAC a fost propusă în 2018, cu mult înainte ca Acordul Verde să fi încolțit în mintea Ursulei von der Leyen, și conține propriile sale programe inovatoare de ecologizare a agriculturii Uniunii Europene. Atingerea acestor obiective ecologice presupune, însă, cheltuieli semnificative, pe care, în acest moment de cumpănă economică provocată de pandemie, nici Bruxelles-ul și nici operatorii agricoli europeni, preocupați să se mențină pe linia de plutire, nu și le pot permite.
Criticii au susținut de multă vreme că PAC trebuie să facă mai mult pentru a stimula schimbarea într-un sector care este, de asemenea, responsabil pentru o zecime din emisiile totale de gaze cu efect de seră ale UE - o proporție de dimensiuni mari, având în vedere că a contribuit cu doar 1,1 la sută la PIB-ul UE în 2018. Însă întrega viziunea a U.E asupra programului de reformă pare să fi fost necorespunzătoare. Pe de o parte, în cazul fermierilor, programul de reformă propune direcții de subvenționare fără a condiționa acordarea ajutoarelor financiare de atingerea unor obiective. Pe de altă parte, schema de subvenții, de la bun început a fost creată pentru a stimula productivitatea, piețele și veniturile fermei, care sunt cu 40% mai mici decât pentru non-fermieri.
Ministrul german al Agriculturii, Julia Klöckner, care prezidează în prezent reuniunile comandamentului UE pentru agricultură sub președinția Consiliului exercitată de țara sa, a declarat că, în opinia sa, planurile Green Deal precum strategia Farm to Fork ar putea deveni „o componentă” a PAC, dar a respins ideea de "creare a unui sistem paralel." Întrebată care ar trebui să aibă prioritate - PAC sau Acordul Verde - Klöckner a spus că, noile ținte, stabilite prin Green Deal, sunt necorespunzătoare în condițiile actuale, iar pentru statele membre ”este decisiv să progreseze în ceea ce privește reforma agricolă comunitară”.
Modul în care obiectivele acordului ecologic ar putea afecta finanțele și competitivitatea agricultorilor va fi unul dintre subiectele cheie pentru o serie de evaluări de impact care se desfășoară acum la Bruxelles. Ministrul german al Agriculturii ia în calcul ”o compensare adecvată” pentru fermieri, în eventualitatea, tot mai probabilă, în care aceștia vor suferi, la nivel de rentabilitate și competitivitate, din cauza planurilor ecologice.

Citește totul despre:

Comentarii