Pornim de la un fapt concret: in ultimele zile ale lui decembrie 2006 a avut loc la Bucuresti ceremonia de infiintare a Institutului Aspen – Romania. Desi a fost un efort admirabil de „coeziune politica” (Geoana, Tariceanu, Blaga la aceeasi masa), evenimentul nu a avut ecou. Referintele analitice din presa romaneasca au fost, practic, nule. S-a semnalat doar acolo „unde a trebuit”, presa de mare tiraj fiind ocupata cu delirul integrationist. Dar acest fapt nu trebuie sa ne mire. Situatia este asemanatoare cu cea din zonele consacrate (lumea anglo-saxona, in speta), acelea in care societatile pe care ne place sa le numim „secrete”, s-au nascut, s-au maturizat si astazi isi exercita influenta.
Pelerinii consilieri
Sa luam un exemplu de actualitate: nu stiu cati oameni de presa au auzit de Pilgrims Society („Societatea Pelerinilor”), un club aristocratic britanico-american, infiintat din 1902-1903, dar care si-a manifestat influenta dupa 1970. Este compusa din persoane influente, bancheri, avocati, brokeri si oameni de afaceri din multinationale care se intrunesc de doua-trei ori pe an in dineuri inchise, fie la Londra, fie la New York, cele doua sedii de baza. Patronul lor e monarhul britanic, iar la intruniri participa un reprezentant al acestuia. „Indicatiile” lor ajung departe, pana la consilierii celor doua executive. Rar ajunge vreun ecou in presa. Dupa 1958, „Time” a mentionat grupul de doua-trei ori in zece ani, la fel si in „The New York Times”, iar referintele discrete provin din iesirile in presa ale unor lideri ai societatii: Lord Robertson, in 2002 (NATO after September 11), sau Richard Boucher (Politica externa prin EU si NATO). Ziarele olandeze, franceze sau germane nu au mentionat fenomenul, dar au punctat efectele deciziilor grupului. Societatea Pilgrims, insa, se tine cu obstinatie departe de ochiul public.
Alte societati influente
Pe masura ce masoneria (de orice fel) este impinsa spre margine si spre derizoriu – in fond, ea si-a jucat rolul din plin dupa 1792 – alte societati, think thank-uri si organizatii influente intra in luminile rampei politice. Cel mai important din toate, foarte eficient in influenta globala, este grupul Bilderberg, care se intruneste anual in iunie. De decenii, aceasta organizatie a provocat o schisma in presa internationala. La 5 iunie 1991, David Rockefeller multumea din partea Council for Foreign Relations acelei parti a presei care a fost obedienta directivelor Bilderberg: „Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor „The Washington Post”, „The New York Times”, „Time Magazine” si altora, ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea de discretie in ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiect al luminilor presei si publicitatii, dar acum lumea e mult mai sofisticata si mai pregatita sa inainteze spre o guvernare globala, pentru pace si prosperitate in ansamblu”. Asa s-au nascut doua tipuri de presa: „Establishment Media” si jurnalismul noncorporatist.
Despre alte grupuri de think thank vom vorbi in viitorul apropiat.
Cine se mai asociaza in Romania?
In afara de proaspatul Institut Aspen, in Romania think thank-urile cu acoperire in presa sunt invizibile.
Dar, de la o simpla agapa intre prieteni politici si, mai ales, economici, drumul e scurt si poate duce la institutionalizarea „mesei informale de lucru”. Nimic nu impiedica grupurile de „meseni cu idei” sa infiinteze un „Golden Blitz Society”, un „Snagov Dinner's Club” sau un „Neptun Decisionals”, fara sa mai pomenim de ce „organisme” se pot face prin Sinaia sau prin Ardeal. Avem statiuni de tip Aspen in orice judet. Numai ca la noi in tara lucrurile acestea se vor face mai cu tam-tam, e mai mult vedetism inca decat brain storming real.
Aspenul romanesc – coagulare de elite
Revenind la Aspen Institute Romania, care, in fond, este o asociatie pe model „Pilgrims”, e bine sa notam faptul ca avem de-a face cu primul test de coeziune politica din tara noastra, care, conform initiatorilor, va depasi curand „stereotipul de perdant continuu si de intarziat la evenimentele continentale si globale”.
Sau, vorba lui Mircea Geoana, presedintele Institutului Aspen Romania, „in cele din urma, Brand inseamna reputatie si respect”. La lansare s-a apasat pedala ca „I. Aspen R. nu este un vehicul politic, ci unul de transformare”, fapt ce presupune publicitarea eficienta a actiunilor. Nu va fi astfel tocmai datorita statutului de consiliere discreta si directa a decizionalilor de catre astfel de grupuri de analiza si de influenta. Si, in fond, pana si G8 – clubul celor mai dezvoltate state din lume – este un think thank, cel mai eficient dintre toate, pentru ca deciziile sale afecteaza intreaga omenire. Dar presa are acces doar la fotografiile de grup…
