21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInternaționalParlamentul francez este pregătit să adopte o legislație de securitate controversată

Parlamentul francez este pregătit să adopte o legislație de securitate controversată

Adunarea Națională a Franței urmează să aprobe marți o nouă lege de securitate menită să consolideze puterile poliției și să restricționeze modul în care imaginile care identifică ofițerii de poliție pot fi utilizate online, în TV și în print/ziare.
 
Legea „securității generale” este cea mai recentă dintre decretele guvernamentale și actele legislative care vizează combaterea criminalității și terorismului introdusă de președintele Emmanuel Macron în ultimele luni.
 
Jurnaliștii și redactorii francezi, precum și politicienii de stânga și liberali au fost indignați în mod deosebit de articolul 24 din lege, ceea ce va face o infracțiune pedepsită cu un an de închisoare și o amendă de 45.000 EUR pentru „publicarea, prin orice mijloace și în orice mediu , fața sau orice altă caracteristică de identificare ”a unui ofițer de poliție sau a unui jandarm „cu scopul de a le provoca vătămări fizice sau psihologice ”.
 

Manifestanții de lângă Adunarea Națională de la Paris de săptămâna trecută au declarat că adevăratul scop este acela de a opri presa să examineze frecventele incidente de brutalitate ale poliției.
 
Gérald Darmanin, ministrul de interne al lui Macron, a respins acuzația, spunând pe Twitter că „un jurnalist sau un cetățean care filmează o operațiune de poliție poate continua să o facă. Dar cei care își însoțesc imaginile cu un apel la violență în timp ce dau numele și adresele polițiștilor noștri nu vor mai putea face asta ”.
 
Membrii guvernamentali ai parlamentului care propun noua lege au modificat articolul 24 ca răspuns la critici, astfel încât să permită difuzarea numărului individual de identitate al unui ofițer de poliție.
 
Controversa cu privire la proiectul de lege a fost evidențiată de o confruntare între polițiști și manifestanți în centrul Parisului, luni seara, când poliția a demontat o tabără de corturi înființată de migranți și activiști pentru a protesta împotriva lipsei de cazare pentru persoanele fără adăpost.
 
Darmanin a recunoscut că „unele imagini ale dezmembrării taberei de migranți ilegali din Place de la République sunt șocante” și a ordonat o anchetă, în timp ce liderii sindicali și politicienii de opoziție de stânga au declarat că ciocnirile arătau valoarea filmării operațiunilor poliției.
 
Jean-Luc Mélenchon de la extrema stângă – La France Insoumise (Franța Neîngenuncheată) a declarat că votul parlamentar ar trebui suspendat în urma „sălbăticiei excepționale” a mijloacelor folosite de poliție pentru dispersarea migranților.
 
În timp ce noua lege va spori popularitatea lui Macron în rândul multor alegători – Damien Abad a declarat că grupul său de centru-dreapta Les Républicains din adunare va susține „cu siguranță” legea – politicienii de stânga l-au acuzat pe Macron că merge la extremă în căutarea realegerii la următoarele alegeri prezidențiale din 2022.
 
„Emmanuel Macron s-a prezentat ca un bastion împotriva agresiunilor împotriva liberalismului, dar acum conduce atacul”, a spus pentru Le Monde, liderul partidului socialist, Olivier Faure. El a adăugat că „guvernarea solitară și opacă a lui Macron și dorința sa de a submina echilibrul puterilor prin slăbirea parlamentului, a presei și a partenerilor sociali [sindicatele și angajatorii] reprezintă o turnură greșită foarte îngrijorătoare pentru democrație”.
 
Noul proiect de lege – care reflectă zeci de ani de lupte uneori violente pe stradă între polițiști și demonstranți în Franța, cel mai recent în timpul protestelor anti-guvernamentale „gilets jaunes” – stabilește, de asemenea, reguli pentru utilizarea dronelor poliției pentru filmarea din aer și restricționează vânzarea de artificii des folosite de manifestanți.
 
O altă lege care urmează să fie prezentată parlamentului francez luna viitoare va viza combaterea a ceea ce Macron a etichetat „separatism islamist” într-un discurs din 2 octombrie și punerea în aplicare a laicismului francez și a valorilor republicane în viața publică. După discurs, un extremist religios a decapitat în stradă un profesor care arătase clasei sale caricaturile profetului Mahomed într-o lecție despre libertatea de exprimare, iar un cetățean tunisian a ucis religioși din biserică în Nisa.
 
Acest proiect de lege va conține, de asemenea, o clauză care interzice periclitarea vieții funcționarilor publici prin identificarea acestora pe rețelele de socializare. Tatăl musulman al unui elev din clasa profesorului ucis, Samuel Paty, îl identificase pe Facebook, iar ucigașul a revendicat atacul cu o fotografie oribilă după aceea, cu o postare pe Twitter.
 
În discuție este, de asemenea, o prevedere care permite administrației să urmărească toți elevii de la vârsta de 3 ani – când școala este obligatorie în Franța – pentru a se asigura că nu renunță la sistemul de învățământ francez, îndeplinind obiectivul domnului Macron de a elimina școlile neînregistrate pentru copiii musulmani.
 
În prezent, majoritatea elevilor din școlile religioase de stat, private și înregistrate au deja un număr de identificare pentru educație, dar guvernul spune că zeci de mii de copii nu. Parțial pentru că fetele par a fi păstrate disproporționat în afara școlilor înregistrate, de către părinții musulmani în unele părți al țării.

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Surpriză la turneul de la Miami! Carlos Alcaraz, eliminat în „sferturi”

Carlos Alcaraz a fost eliminat în sferturile de finală ale turneului ATP Masters 1.000 de la Miami, după ce a fost învins de bulgarul...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...
Ultima oră
Pe aceeași temă