Amânat în trei rânduri, Brexitul, în favoarea căruia s-au exprimat aproape 52% dintre britanicii care s-au prezentat la urne în referendumul din 2016, se află de-acum pe şine. Premierul conservator vrea ca Parlamentul să adopte săptămâna aceasta legea privind aplicarea acordului retragerii din UE pe care l-a încheiat cu Bruxellesul.
Johnson dispune, în urma alegerilor legislative anticipate de la 12 decembrie, de cea mai puternică majoritate parlamentară a conservatorilor de pe vremea lui Margaret Thatcher, în anii ’80.
Aflată în plină introspecţie după dezastrul din alegeri, opoziţia laburistă îşi caută un nou lider. Numele succesorului lui Jeremy Corbyn, foarte de stânga, urmează să fie cunoscut la 4 aprilie.
Textul care organizează ieşirea regatului din Uniune a trecut cu brio de primul vot, la 20 decembrie, cu 358 de voturi la 234.
Deputaţii şi-au reluat marţi după-amiaza lucrările, înaintea unui al doilea vot, prevăzut joi. Nicio schimbare nu este aşteptată până atunci.
Un amendament depus de ”Brexiter”-i duri care voiau ca momentul ieşirii din UE să fie marcat prin bătăile Big Ben nu a fost selectat.
Odată adoptat în mod definitiv textul, după trecerea prin Camera Lorzilor şi asentimentul reginei Elizabeth a II-a, mai rămâne ca acesta să fie ratificat şi de către Parlamentul European (PE).
Regatul Unit urmează să părăsească apoi UE la 31 ianuarie, la ora locală 23.00 (sâmbătă, 1 februarie, 1.00, ora României), după 47 de ani de viaţă comună agitată.
Se deschide, atunci, o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, menită să permită o despărţire blândă, în cursul căreia britanicii urmează să continue să aplice reglementările europene şi să beneficieze de ele – fără să facă parte din instituţiile europene şi nici să aibă vreun cuvânt de spus în decizii.
Negocieri intense urmează să aibă loc între Londra şi Bruxelles în vederea stabilirii relaţiei lor viitoare şi încheierii unui acord comercial.
”PROVOCARE IMENSĂ”
Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen efectuează miercuri o vizită la Londra împreună cu negociatorul-şef UE al Brexitului Michel Barnier, în cadrul căreia se întâlnesc cu Boris Johnson. Aceasta urmează să fie prima lor întâlnire de la preluarea funcţiei de către conducătoarea europeană, la începutul lui decembrie.
Von der Leyen îi va putea prezenta lui Johnson prin viu grai rezervele pe care le are cu privire la excluderea de către acesta a oricărei prelungiri a negocierilor şi orice amânare a datei-limită prevăzute la 31 decembrie 2020.
”Îmi pare că, de ambele părţi, trebuie să ne întrebăm serios dacă aceste negocieri sunt fezabile în atât de puţin timp”, declara preşedinta CE la sfârşitul lui decembrie într-un interviu acordat cotidianului economic francez Les Echos.
”Ideile sale sunt foarte clare cu privire la provocările cu care avem de a face în anul care vine”, a declarat luni un purtător de cuvânt al CE, Eric Mamer.
Boris Johnson intenţionează, la rândul său, să-şi reitereze voinţa fermă de a nu prelungi tranziţia dincolo de 31 decembrie, potrivit unei surse guvernamentale.
Franţa, prin vocea secretarei de stat însărcinate cu Afaceri Europene Amélie de Montchalin, s-a declarat pregătită în vederea unei prelungiri, în cazul în care aceasta este necesară.
”Franţa nu va sacrifica conţinutul acordului (cu privire la relaţia viitoare cu Regatul Unit) din cauza unor probleme de calendar”, a subliniat ea.
Boris Johnson promite un acord comercial ”ambiţios”, ”fără aliniere la reglementările UE”, însă Bruxellesul se teme de crearea unui concurent la uşa sa, care ar putea vinde mărfuri în UE la un preţ mai mic, scăzând nivelul normelor care protejează muncitorii, consumatorii şi mediul.
Potrivit Sunday Times, membri ai Guvernului îl îndeamnă pe Boris Johnson să poarte negocieri, în paralel, cu Statele Unite ale lui Donald Trump, cu scopul de a exercita presiuni asupra UE în cadrul negocierilor.
Întrebat despre acest lucru luni, un purtător de cuvânt al şefului Guvernului britanic a relevat că Regatul Unit este ”liber să poarte discuţii comerciale cu ţări peste tot în lume”.
