Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cel mai mare pod maritim care leagă China cu Hong Kong și Macao

„Pânza de păianjen” din spatele podului China-Hong Kong-Macao

Președintele Xi Jinping a declarat deschis circulației cel mai mare pod maritim, 55 de kilometri, care leagă China cu Hong Kong și Macao, un pod care completează strategia Beijingului de integrare a acestor regiuni autonome.

Share

Gabriela Anghel 0 comentarii

Actualizat: 25.10.2018 - 16:07

Amplasarea strategică a acestei ultime mega-construcții chineze, între Zhuhai și cele două regiuni administrative speciale, Hong Kong și Macao, dezvăluie dimensiunea politică – legarea mai sigură de continent a celor două enclave autonome agitate, cel puțin pentru Hong Kong, cu veleități de independență, și remiterea în cauză, gradual, a statutului de autonomie de care acestea ar trebui să se bucure până la mijlocul acestui secol, potrivit principiului „o țară, două sisteme”.

Ambele, foste colonii retrocedate Chinei în 1997 și respectiv în 1998, Hong Kong (7 milioane locuitori) și Macao (620.000 locuitori) sunt gestionate după legi proprii, dispun de propriile lor poliții și sunt separate de China de frontiere. Constituția Hong Kong-ului garantează respectarea libertății de expresie și de asociere ca și alegeri directe pentru o parte a membrilor Parlamentului său. Dar Beijing are ultimul cuvânt pentru desemnarea șefului Executivului celor două regiuni.

Structura ondulată neobișnuită pentru a nu perturba traficul maritim intens în estuarul fluviului Perlelor,  unde se află unele din porturile cele mai active de pe glob, este cel mai lung ansamblu din lume de pod maritim și tunel. În 2023, urmează să fie deschis circulației un pod paralel între Shenzen și Zhongshan, două orașe din China continentală.

Potrivit lui Jean-Pierre Cabestan, profesor la universitatea baptistă din Hong Kong, „este posibil ca acest pod să nu fie niciodată rentabil, dar preocupările economice nu sunt la originea construirii sale, este mai mult un proiect simbolic destinat integrării estuarului fluviului Perlelor și în special a  regiunilor administrative speciale de China continentală ”.

 Beijingul intenționează să integreze Macao dar mai ales Hong Kong într-o rețea de 11 orașe din China de sud, pentru a face o Silicon Valley chineză consacrată noilor tehnologii. Deschiderea podului intervine după inaugurarea altei infrastructuri majore – linia feroviară de mare viteză între Hong Kong și Canton, pe continent. Or, o parte a terminalului din Hong Kong a fost plasat sub suveranitatea exclusivă a Chinei, care a deplasat propriile forțe de poliție. Spre furia localnicilor din Hong Kong.

 

Împiedicarea apariției unor noi forțe politice

Potrivit unor specialiști sinologi, acest tip de proiect este de natură să favorizeze integrarea politică a teritoriului. Prin interacțiunile economice ale Hong Kong-ului cu această parte a Chinei, Beijing are în vedere atragerea mediilor de afaceri din teritoriu, larg favorabile cauzei, și să le utilizeze pentru a realiza o integrare economică mai strânsă, menită să estompeze specificitatea politică a teritoriului autonom.

De fapt, apariția acestei lucrări destinată să ancoreze teritoriul de continent are loc concomitent cu impunerea Beijingului asupra politicii interne a Hong Kong-ului.  Pentru China, „mișcarea umbrelelor”, în 2014, cu manifestațiile sale uriașe, care au durat peste două luni, făcând appel la vot universal pentru alegerea șefului Executivului din Hong Kong, a fost un semnal de alarmă.

De atunci, sub presiunea Beijingului, autoritățile teritoriului au făcut totul pentru împiedicarea cristalizării unor noi forțe politice locale născute din această mișcare și pentru descurajarea manifestațiilor de stradă.

Mai multe figuri proeminente ale mișcării au primit pedepse cu închisoarea, ca Edward  Leung, 27 ani, condamnat de justiția din Hong Kong la șase ani de detenție pentru rolul într-o manifestație care a degenerat în 2016.

Iar în septembrie, micul Partid Național din Hong Kong, pro-independență,  a fost interzis fiind acuzat că reprezintă o „amenințare la securitatea națională”. Prima interdicție care lovește o formațiune politică după retrocedarea din 1997. Militanții pro-democrație se tem că principiul de securitate națională va fi folosit pe viitor contra tuturor organizațiilor nealiniate intereselor Republicii populare.

Și potrivit lui Cabestan, executivul din Hong Kong este mai mult reprezentantul Beijingului pe teritoriul autonom și nu al locuitorilor săi, în măsură să apere interesele lor față de statul chinez.

Comentarii

loading...