Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pentru a discuta despre strategia ce vizează prezența militară iraniană în Siria, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a efectat o scurtă vizită la Moscova

Negocieri tensionante între Rusia, Israel și Europa pentru salvarea intereselor economice în Siria

Imediat după anunțul președintelui american, Donald Trump, de retrage din acordul nuclear, a avut loc prima acțiune din planul strategic al SUA-Israel, ca principali aliați, ce pune sub asediu forțele iraniene din Siria.

Share

Adina Mutar 0 comentarii

10.05.2018 - 01:01

 
Marţi seara a avut loc un atac aerian în Siria asupra unei baze a regimului, în Kisweh, la sud de Damasc, folosită de iranieni și de milițiile șiite susținute de Teheran. Atacul, atribuit Israelului, s-a soldat cu 15 morți, dintre care opt iranieni.

Iranul, care promitea „un răspuns pe măsură” pentru atacul anterior asupra bazei T-4 din Siria, unde de asemenea a pierdut combatanți și ofițeri, a evitat să atace, în contextul în care SUA, Franța, Marea Britanie și-au suplimentat forțele la granițele Siriei și Libanului, monitorizând și Marea Mediterană, practic asediind forțele iraniene și milițiile șiite din Siria.

Analiștii militari consideră că operațiunea de marți noapte a fost doar o dovadă a deciziei Israelului și a SUA de a stopa acțiunile militare ale Iranului și ale milițiilor șiite, în special ale organizației libaneze Hezbollah, considerată teroristă, în Siria.

     Putin vrea garanții asupra intereselor Rusiei

Decizia este luată, forțele sunt pe poziții, mai rămâne ca Rusia să se hotărască cum își va salva interesele majore în Siria, ca de exemplu exploatarea câmpului gazeifer din Mediterana, din dreptul coastei siriene, garantată deocamdată doar de Bashar al-Assad.

Pentru a discuta despre strategia ce vizează prezența militară iraniană în Siria, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a efectat o scurtă vizită la Moscova, după ce s-a întâlnit la Nicosia cu reprezentanți ai Ciprului și Greciei, unde a vorbit despre exploatarea gazelor din Mediterana și despre proiectul gazoductului EastMed. Acesta ar urma să unească Israelul, Ciprul, Grecia și Italia.

Premierul israelian a declarat miercuri, înaintea întâlnirii cu preşedintele rus, Vladimir Putin, că dorește să mențină coordonarea în materie de securitate cu Rusia în Siria, în contextul în care Moscova sprijină atât regimul sirian, cât şi pe aliatul său iranian, ambii inamici ai Israelului.

Putin a făcut referiri indirecte în discursul său susţinut la parada militară desfăşurată în Piaţa Roşie de Ziua Victoriei împotriva naziștilor, la situația actuală, subliniind că „Rusia  conştientizează întreaga gravitate a noilor ameninţări apărute pe plan internaţional, în spatele cărora se întrevăd vechile trăsături de intoleranţă şi pretenţii de exclusivitate”.

El i-a cerut lui Netanyahu să nu destabilizeze situaţia în Siria. Împiedicarea Iranului şi a milițiilor șiite Hezbollah să lupte de partea lui Bashar al-Assad, îl lasă pe acesta fără armată terestră, incapabil să păstreze ce a cucerit cu sprijin aerian rusesc brutal. Putin vrea garanții că interesele Rusiei vor fi respectate în fața pretențiilor celorlalți de „exclusivitate”.

     „Moarte Americii“

Pe de altă parte, căderea regimului Assad ar rezolva criza refugiaților sirieni care a dezbinat Europa și milioane de oameni se vor putea întoarce acasă.

Pentru ca Rusia să fie de acord cu un astfel de „scenariu” trebuie să găsească o opoziție siriană care să-i garanteze exploatarea gazelor din Mediterana, menținând dependența Europei și a Turciei de gazoductele sale. Ceea ce nu ar permite nici Turcia, nici state europene implicate în conflict, nici SUA, care tot amenință că se va retrage din „ecuație“, interesele americane în zonă fiind mai mult strategice, decât economice.

Până la urmă, cu armatele față în față, toți vor trebui să găsească o cale de a-și salva interesele, cât se poate, într-o țară care aproape nu mai există.

Între timp, parlamentarii iranieni au dat foc unui steag american şi au scandat „Moarte Americii“ în timpul unei sesiuni parlamentare, iar Marea Britanie, Germania, Franţa şi Iran vor lua parte la o întâlnire săptămâna viitoare pentru a discuta pe marginea acordului nuclear, în care nu crede  nimeni, dar este un bun motiv de a trage de timp până se așează lucrurile. 

Comentarii

loading...