Noua structură de consolidare a Forţei de Reacţie Rapidă va include capacităţi terestre, maritime şi aeriene și va fi dotată cu sute de avioane şi nave militare, putând fi mobilizată în cel mult 30 de zile, în situaţii de criză.
Planul urmează să fie discutat de miniştrii Apărării din cadrul NATO în cursul reuniunii de la Bruxelles, din 7-8 iunie, după care va fi supus aprobării liderilor statelor NATO cu ocazia summitului anual, programat în iulie.
Germania și Franța vor juca un rol important în coordonarea noii structuri de reacţie rapidă.
Iniţiativa consolidării Forţei NATO de reacţie rapidă aparţine Washingtonului, ca și sporirea numărului de exerciții militare. 18.000 de militari din 19 ţări participă la exerciţiul NATO Saber Strike 18, ce se desfăşoară în perioada 3-15 iunie, în Polonia şi statele baltice.
„Exerciţiul de antrenament cooperativ coordonat de Comandamentul Armatei SUA pentru Europa are drept obiectiv să îmbunătăţească gradul de pregătire şi interoperabilitatea aliaţilor şi partenerilor regionali”, se arată într-un comunicat al Pentagonului.
Washingtonul a mai precizat că „manevrele vor demonstra determinarea şi capabilitatea Alianţei de a acţiona unitar în replică la orice agresiune”.
NATO şi SUA şi-au consolidat prezenţa în ţările de pe flancul estic al Alianţei după anexarea de către Rusia a regiunii ucrainene Crimeea şi izbucnirea conflictului armat între separatiştii proruşi şi Kiev.
Polonia a propus găzduirea unui contingent permanent de trupe americane, la fel ca Germania ori Italia după cel de-al Doilea Război Mondial.
Rusia şi Belarus şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intensificarea activităţilor militare NATO în apropierea frontierelor, conform miniştrilor de Externe din cele două ţări, Serghei Lavrov şi Vladimir Makei.
Potrivit şefului diplomaţiei ruse, administraţiile din Rusia şi Belarus cred că suplimentarea capabilităţilor NATO în apropierea frontierelor celor două ţări este distructivă.
Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în 2016 planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO urmează să fie staţionată în România.
În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.
