”NATO urmăreşte cu îngrijorare criza politică din R.Moldova. Îndemnăm toate forţele politice din ţară să dea dovadă de calm, reţinere şi să-şi rezolve diferenţele prin dialog, în deplina respectare a statului de drept”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Alianţei, care îi îndeamnă pe liderii ”democratic aleşi” ai ţării să ”coopereze” în vederea ieşirii din criză.
”Reafirmăm susţinerea constantă a NATO faţă de Republica Moldova în reformarea instituţiilor sale în domeniul Apărării şi securităţii. NATO şi Republica Moldova sunt parteneri apropiaţi de peste 25 de ani. Rămânem ataşaţi de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”, se arată în comunicat.
CoE, o organizaţie paneuropeană de drepturile omului, se întrebă care sunt motivaţiile din spatele hotărârii Curţii Constituţionale moldovene de a-l suspenda pe preşedintele moldovean prorus Igor Dodon şi îndeamnă actorii politici la ”reţinere”.
”Decizii recente ale Curţii Constituţionale sunt dificil de înţeles şi par arbitrare în lumina textului Constituţiei şi standardelor internaţionale ale statului de drept”, apreciază, citat într-un comunicat, secretarul general al CoE Thorbjorn Jagland.
În urma acestor evenimente, este necesară o voce obiectivă, apreciază el şi solicită o ”opinie urgentă” din partea Comisiei de la Veneţia, alcătuită din 61 de state, organul consultativ al Consiliului în probleme constituţionale.
Statele Unite îndeamnă, la rândul lor, fosta republică sovietică să dea dovadă de ”reţinere” şi ca toate părţile să se pună de acord asupra unei căi în vederea ieşirii din criză.
”Voinţa poporului moldovean, exprimată în alegeri, trebuie respectată fără interferenţe”, apreciază, citată într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei americane, Morgan Ortagus.
”Asigurarea unui viitor prosper şi democratic (Republicii) Moldova şi cetăţenilor săi este un scop pe care Statele Unite vor continua să-l susţină”, adaugă ea.
Vicepreşedinta UE Federica Mogherini şi comisarul Johannes Hahn au salutat formarea unei coaliţii de guvernare în Republica Moldova şi s-au declarat pregătiţi să ”coopereze cu Guvernul legitim democratic, pe baza angajamentului reciproc la reforme şi a principiilor funamentale din Acordul nostru de Asociere”.
Preşedintele prorus Igo Dodon a fost demis din funcţie şi înlocuit cu premierul Pavel Filip, un adversar politic care a dizolvat imediat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative anticipate, amplificând şi mai mult criza din ţară.
Această fostă republică sovietică s-a confruntat duminică dimineaţa cu una dintre răsturnările politice cu care este obişnuită, un punct culminant al unei crize care a început cu alegerile legislative din februarie, care nu au dat o majoritate.
După luni de zile de negocieri în vederea formării unui Guvern, Partidul Socialist al preşedintelui prorus Igor Dodon a încheiat, sâmbătă, un acord de coaliţie – fără precedent – cu alianţa proeuropeană ACUM a Maiei Sandu.
Obiectivul acestei alianţe este îndepărtarea de la putere a Partidului Democrat, condus de către controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, acuzat, într-o declaraţie, că este vinovat de ”toate relele” cu care se confruntă Republica Moldova şi suspectat că trage sforile politicii moldoveneşti de ani de zile.
Curtea Constituţională a solicitat vineri dizolvarea Parlamenyului şi să se organizeze noi alegeri, din cauza imposibilităţii formării unui guvern la trei luni după scrutin.
Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului, iar Curtea Constituţională a hotărât duminică dimineaţa să-l suspende pe Dodon din funcţie.
Premierul Pavel Filip, membru al Partidului Democrat, a devenit preşedinte în exerciţiu. El a dizolvat imediat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative aniticipate la 6 septembrie.
Din 2016, preşedintele moldovean este ales prin sufragiu universal.
Dodon a denunţat, pe pagina sa de Facebook, un ”pas disperat” şi o tentativă de a ”prelua puterea” a lui Vlad Plahotniuc.
