Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Inherent Resolve

NATO a aprobat punerea în siguranță a militarilor români

Două baze americane din Irak, una situată la Bagdad, cealaltă în orașul Erbil – capitala neoficială a kurzilor din Irak, au fost lovite, în noaptea de marți spre miercuri, de rachete lansate din Iran.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 09.01.2020 - 09:42

Iranul a atacat cu rachete două baze militare americane de pe teritoriul Irakului, drept represalii pentru uciderea, acum șase zile, de către SUA, a generalului Qassem Soleimani – oficialul care era socotit “numărul 2” în ierarhia regimului de la Teheran.

Partea americană a susținut că nu există victime în urma acestor două atacuri, întrucât toți militarii din interiorul bazelor au avut timp să se adăpostească. În schimb, propaganda regimului de la Teheran a anunțat că "80 de teroriști" americani ar fi fost uciși în urma acestor lovituri cu rachete. Atacul s-a desfășurat cu rachete Fateh, fabricate în Iran după un model mai vechi, rusesc.

Unul dintre cele două obiective atacate a fost baza aeriană al-Asad din Bagdad, acolo unde ofițerii americani îi instruiau pe militarii irakieni. Celălat obiectiv atacat a fost baza militară de la Erbil, din vestul Irakului, într-o zonă locuită de kurzi - aliați tradiționali ai Statelor Unite.

Atacul iranian asupra unor obiective americane din Irak intervine după ce Parlamentul de la Bagdad ar fi adoptat o rezoluție care cere retragerea din Irak a tuturor militarilor străini - cei mai mulți dintre aceștia (circa 6000) fiind ai Statelor Unite. România a avut și ea 14 instructori militari în Irak, pe care deja i-a retras.

Decizia de retragere a militarilor români din Irak fusese anunțată, marți, de Ministerul Apărării Naționale, înainte de atacul iranian asupra celor două baze americane din Irak, dar după ce fusese anunțată cererea Parlamentului de la Bagdad de retragere a militarilor occidentali de pe teritoriul Irakului.

"Ca urmare a deciziei luate la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor irakiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ministerul Apărării Naționale a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Irak.

Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, cei 14 militari români care erau în misiune în Irak vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției", anunță un comunicat transmis de MApN la data de 7 ianuarie 2020.

Potrivit comunicatului MApN, misiunile militarilor români din Irak "se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor irakieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din Ministerul irakian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Irak".

MApN precizează că decizia României de a-și "reloca" militarii din Irak într-o altă țară "este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii de ieri, și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sunt pregătiți să își reia misiunile. România rămâne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atât în format aliat, cât și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS".

În Irak, misiunea Coaliției internaționale anti-ISIS se desfășura sub denumirea "Inherent Resolve".

La reuniunea de urgență, de luni, de la Bruxelles, a ambasadorilor celor 29 de țări NATO, secretarul general, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianța va relua activitatea de antrenare a trupelor irakiene într-u moment „când situația o va permite”. Cu toate acestea, despre implicarea în lupta cu ISIS a altor forțe occidentale, cum ar fi aceea a portavionului american „Abraham Lincoln”, liderul NATO nu a sugerat nimic.

Secretarul general Stoltenberg convocase această reuniune de urgență din cauza tensionării situației din Orientul Mijlociu, în contextul uciderii de către SUA a generalului iranian Soleimani.
Stoltenberg a precizat, la reuniunea ambasadorilor NATO, că această acțiune contra lui Soleimani nu a fost o operațiune a NATO, ci a fost derulată, în exclusivitate, de Statele Unite. Anterior, Pentagonul confirmase că ordinul de atac cu rachete, lansate de la bordul unei drone americane, asupra convoiului în care se deplasa generalul Soleimani, a fost emis de președintele Donald Trump.

Comentarii

loading...