Aceste diferende sunt în principal moştenirea brutală a ocupaţiei peninsulei coreene de către Japonia din 1919 în 1945.
”Cred că Guvernul japonez ar trebui să adopte o atitudine mai umilă (…), dar oamenii politici japonezi politizează subiectul”, a deplâns preşedintele sud-coreean într-o conferinţă de presă.
În prezent, disputele se concentrează în principal asupra problemei ”femeilor de confort” – coreene care au fost obligate să lucreze, în al Doilea Război Mondial, în bordeluri ale armatei imperiale japoneze – şi celei a mâinii de lucru coreene care a fost supusă muncii forţate în arhipelag. Însă contencioase vizează de asemenea insule disputate, aflate în prezent sub controlul Seulului.
Un tribunal sud-coreean a autorizat săptămâna trecută confiscarea unor bunuri aparţinând Nippon Steel & Sumitomo Metal, după ce societatea japoneză, care a fost condamnată de altă jurisdicţie sud-coreeană să-i despăgubească pe foşti muncitori supuşi muncii forţate, nu a plătit aceste compensaţii.
Japonia a catalogat miercuri această hotărâre ”extrem de regretabilă” şi l-a convocat pe ambasadorul Coreei de Sud.
Potrivit unor date sud-coreene, aproximativ 780.000 de coreeni au fost victime ale muncii forţate în timpul ocupaţiei japoneze, în perioada 1910-1945, date care nu includ femeile înrolate în bordelurile armatei.
Japonia consideră că problema despăgubirilor legate de război a fost reglată prin tratatul din 1965 care a restabilit relaţiile diplomatice între Seul şi Tokyo şi care prevedea reparaţii în valoare de 700 de milioane de euro şi împrumuturi preferenţiale.
Tikyo consideră că aceste hotărâri judiciare sud-coreene care obligă întreprinderi japoneze la despăgubiri sunt tot atâtea încălcări ale dreptului internaţional.
Moon a declarat joi că mulţi dintre compatrioţii săi consideră că tratatul din 1965 nu a rezolvat toate contencioasele cu privire la victime. ”Este necesar să respectăm hotărârea tribunalului”, a declarat el pentru presă.
