Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Minoritățile siriene vor o țară federală, fiecare cu autonomia sa. Dezbatere la București, sub egida Institutului Germano-Kurd

Institutul Germano-Kurd pentru Politici și Strategii a organizat o serie de reuniuni ale minorităților din Siria, unde s-a discutat proiectul „Viitorul Siriei”.

Share

Adina Mutar 0 comentarii

Actualizat: 12.06.2018 - 10:44

La aceste reuniuni, minoritățile etnico-religioase au venit cu propuneri, inclusiv pentru Constituție, care să le apere drepturile etnice și culturale. Primele două reuniuni au avut loc în Kurdistanul irakian, a treia la Istanbul, iar a patra s-a ținut la București.

Au participat reprezentanți ai minorităților alawite – secta din care face parte și clanul Assad –, kurzi, turkmeni, druzi, kurzi-yazidi și reprezentanți ai creștinilor de la Consiliul Național Asirian, Uniunea Națională Asiriană.

Federalizarea și descentralizarea Siriei

Aceste minorități au fost de acord în urma acestor întruniri ca Siria viitoare să fie federală, descentralizată, laică, semiprezidențială, cu un Parlament puternic unde să existe reprezentanți ai tuturor minorităților. Constituția va trebui să conțină articole care să garanteze drepturi politice, culturale, inclusiv dreptul de a vorbi limba etniei. Următoarea reuniune va include și reprezentanți ai majorității siriene sunnite, pentru a discuta despre proiectul minorităților.

Toate aceste dezbateri nu au avut la bază Constituția elaborată în cancelaria de la Moscova, pe care Rusia a tot încercat să o impună la reuniunile de la Astana.

Ce vor minoritarii kurzi, care au jucat un rol important și controversat în conflictul de șapte ani din Siria, început ca o revoluție a majorității sunnite împotriva clanului Assad, minoritar etnic și religios, explică Lazkin Fate, președintele Consiliului Național Kurd din România.

„Kurzii vor o Sirie democrată, un stat civil, fără starea de urgență decretată în 1963, care o transformă în stat militar, pluripartită”, spune Lazkin Fate.

Ridicarea stării de urgență și existența mai multor partide au fost și cerințele demonstranților care au ieșit în stradă în 2011. Bashar al-Assad a ridicat starea de urgență, decretată în 1963, când a venit la putere partidul socialist Ba’ath. Însă, la câteva ore după ce s-a semnat decretul, a început măcelul asupra manifestanților și s-a reinstaurat starea de urgență, dictatorul de la Damasc invocând un război cu teroriștii care încă nu apăruseră în „scenă”.

Iar acest măcel continuă asupra populației sunnite majoritare, cu deosebirea că între timp mai multe armate străine și fronturi jihadiste au folosit Siria ca pe un teren de „antrenament”.

„Vrem să ne păstrăm tradițiile, limba, cultura și vrem autonomia zonei de la Kamsli până la Afrin”, precizează Lazkin Fate.

Zona este bogată în petrol și a fost scena multor acțiuni și operațiuni ale ISIS, ale armatei regimului, susținută de Rusia și alimentată de Iran cu miliții șiite, ale kurzilor susținuți de americani. În prezent, SUA și Turcia controlează o bună parte din această zonă, forțele turcești ajungând până la Afrin. „Toate armatele de ocupație vor trebui să se retragă”, spune Lazkin Fate.  Indiferent că este vorba de turci, de Hezbollah, de iranieni, de americani.

„Kurzii mai cer crearea unei comisii pentru a analiza Recensământul din 1962, când regimul a instaurat «centura verde» sau «centura neagră», cum îi spunem noi, în Al Jazeera, provincia Hassaka, în urma căreia sute de kurzi au fost expropriați, li s-a ridicat cetățenia, rămânând în afara legilor, ca niște proscriși”, declară Lazkin Fate.

Mazen Rifai, jurnalist sirian, opozant al regimului Assad, prezent la reuniune, consideră că astfel de dezbateri sunt de folos ca exercițiu democratic pentru niște oameni care au trăit sub dictatură zeci de ani.

„Pentru un viitor pașnic, întregul mozaic etnic sirian trebuie să ajungă la înțelegerea care exista odată. Trebuie să reînvățăm să trăim noi cu noi, fără dezbinările create înadins de regimul dictatorial”, spune Mazen Rifai.

„În timpul dictaturii, nu s-au discutat niciodată problemele minorităților pentru simplul motiv că regimul nu le acorda drepturi. Bassam Ishak, președintele Consiliului Național Asirian, a declarat că niciodată în viața lui nu s-a simțit bine în Siria, doar la ultima sa vizită în orașul natal, când a văzut o plăcuță bilingvă, scriind și în limba asiriană «Bine ați venit în Kamsli». Atunci a simțit că este luat în seamă ca minoritate, că are drepturi și că așa trebuie să fie și viitorul Siriei, o țară care respectă cultura, limba, tradițiile etniilor care o alcătuiesc”, precizează Mazen Rifai.

Dar dacă Siria viitoare este tot cu Assad la putere, susținut de Rusia?

„Siria viitoare trebuie să fie democrată. Revoluția va continua până se va atinge acest țel. Să nu uităm cum a început conflictul în Siria, cu o revoluție a poporului împotriva clanului dictatorial Assad, peste care s-au suprapus mai multe fronturi. După eliminarea acestora, revoluția poporului sirian rămâne. Comunitatea internațională va trebui să țină seama de dorința poporului sirian de eliberare de sub dictatură, popor care a fost supus tuturor metodelor de ucidere și tot nu a renunțat la visul de a trăi într-o țară democrată”, a subliniat jurnalistul Mazen Rifai.

Comentarii

loading...