Potrivit presei britanice, influentul ministru al mediului Michael Gove – una dintre figurile de prim-plan ale campaniei pro-Brexit, ar ezita, la rândul său, să demisioneze.
El ar fi refuzat oferta lui May de a-i succeda demisionarului Dominic Raab ca ministru al Brexitului, în urma refuzului conducătoarei de a-l lăsa să renegocieze acordul divorţului încheiat cu Uniunea Europeană (UE).
Autoritatea Theresei may a fost dur zdruncinată de o serie de demisii din Guvernul său joi, o zi tumultuoasă, şi ameninţată de o moţiune de cenzură provenind din prorpia tabără, de la susţinători ai unei rupturi clare cu UE.
”Eu vreau ca toţi colegii mei din Guvern să simtă că pot să continue să facă o muncă excelentă”, s-a mulţumit May să comenteze, răspunzând unor întrebări de la ascultători ai postului de radio LBC.
OPERAŢIUNE DE CUCERIRE
Şefa Executivului a lansat o operaţiune de cucerire a britanicilor, cu scopul de a-i convinge de avantajele proiectului acordului, răspunzând unor întrebări ale ascultătorilor vineri dimineaţa.
Timp de o jumătate de oră, ea a adoptat un ton aproape vesel, dându-i asigurări unuia dintre ei, care a îndemnat-o să demisioneze, că textul permite Regatului Unit să redevină stăpân pe viitorul său.
Theresa May a apărat cu colţii şi cu ghearele proiectul acordului cu UE joi, ameninţând cu o întoarcere în trecut a Brexitului, în cazul în care nu obţine susţinerea Parlamentului.
Declaraţiile sale nu au convins micul partid unionist nord-irlandez DUP, ai cărui zece deputaţi îi sunt indispensabili în a deţine majoritatea absolută şi care intenţionează să voteze împotriva proiectului acordului.
Cotidianul The Daily Telegraph scrie că DUP s-ar considera dezlegat de acordul politic cu Partidul Conservator, mai puţin în cazul în care May este înlocuită cu alt lider.
Însă Theresa May a dat asigurări vineri, la LBC, că va continua să coopereze cu DUP, însă fără să poată să garanteze susţinerea acestuia. ”Atunci când se va vota, fiecare deputat va decide individual cum va vota”.
Ea i-a înfruntat, joi, timp de trei ore, pe deputaţi porniţi împotriva acordului, după demisia a patru membri din Guvernul său, îngrijoraţi de doarta specială rezervată provinciei britanice Irlanda de Nord după Brexit.
”Şi eu sunt îngrijorată”, a recunoscut ea la LBC. Însă, în orice negocieri este necesar să se facă ”compromisuri”.
”FĂRĂ ALTERNATIVĂ”
Deputaţi din diverse tabere au declarat că nu există vreo şansă ca planul să fie aprobat în decembrie, după aprobarea lui într-un summit european la 25 noiembrie, la Bruxelles, însă May a respins îndemnurile la demisie.
În afară de ostilitatea opoziţiei, şefa Guvernului este vizată de nu număr bun de deputaţi din partidul său, între care mai mulţi încearcă să organizeze un vot de cenzură, cu scopul de a o înlătura.
Deputatul conservator pro-Brexit Jacob Rees-Mogg, care conduce puternicul grup parlamentar eurosceptic European Research Group (ERG), este cel care trage sforile, acuzând-o că a trădat promisiunile făcute poporului britanic.
Susţinerea a 48 de deputaţi – adică 15% din grupul conservator din Camera Comunelor – este necesară în vederea organizării unui vot de cenzură şi este necesar ca, apoi, o majoritate a deputaţilor conservatori să voteze împotriva lui Theresa May.
Deputatul Kenneth Clarke a apreciat că May ar trece de o moţiune de cenzură. ”Nu există alternativă”, a declarat el la Sky News.
În opinia ministrului francez al Finanţelor Bruno Le Maire, ”Brexiters” au de-acum de ales între ”remaniere” şi ”dezastrul economic”.
”Nimeni nu preferă să nu se încheie un acord. Nu acesta este cel mai bun rezultat. Însă asta nici nu trebuie să terorizeze”, a apreciat la rândul său fostul ministru al Brexitului David Davis, care a demisionat în iulie, din cauza unei strategii cu privire la Brexit pe care a denunţat-o drept prea blândă.
Demisiile din Guvern i-au consolidat, totodată, pe susţinătorii unui al doilea referendum pe tema Brexitului, o idee care câştigă tot mai mult teren, în pofida faptului că Theresa May a repetat joi că nu va recurge la ea.
Proiectul de acord prevede o ”plasă de siguranţă” (“backstop”, în engleză), o soluţie de ultim recurs care prevede rămânerea întregului regat într-o uniune vavală cu UE şi o aliniere avansată la reglementări a Irlandei de Nord, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra relaţiei dintre Bruxelles şi Londra la finalul perioadei de tranziţie de 21 de luni, după prexit, prevăzut la 29 martie 2019, şi care poate fi prelungită o singură dată.
