Potrivit Oficiului Național pentru Statistică (ONS), produsul intern brut (PIB) al Marii Britanii, cel mai relevant reper al prosperității economice, a scăzut în al doilea trimestru al anului cu 20,4% față de cele trei luni anterioare – aceasta fiind cea mai mare scădere trimestrială din 1955 și până în prezent. După o scădere de 2,2% în primul trimestru, cifrele confirmă că economia britanică s-a scufundat în recesiune după ce focarele de Covid-19 s-au răspândit în luna martie, iar guvernul a impus restricții la nivel național pentru a controla pandemia. Economiștii consideră două trimestre consecutive cu PIB-ul în scădere drept definiția tehnică a recesiunii.
După ce a rezistat mai mult ca alte state europene măsurilor de restricție socială, amânând relaxarea tocmai pentru a nu permite un reviriment pandemic, ONS a declarat că Marea Britanie a fost cuprinsă de cel mai profund declin economic, raportat la țările membre UE, depășind o scădere trimestrială de 12,1% în zona euro.
Declinul economic al Marii Britanii a atins o valoare aproape de două ori mai mare decât scăderea de 10,6% înregistrată în SUA în aceeași perioadă și a depășit, de asemenea, recesiunea din Franța, Germania și Italia în rândul națiunilor G7 care au raportat cifrele din trimestrul doi până în prezent. Canada și Japonia nu au publicat încă date din trimestrul doi, dar nu se așteaptă să înregistreze valori mai mari decât Marea Britanie.
17 ani de creștere economică anulați în câteva luni
Confirmând debutul celei mai profunde recesiuni economice, Oficiul Național pentru Statistică a declarat că declinul, în trimestrul al doilea, a fost favorizat de scădereea dramatică a parametrilor de activitate în industriile de servicii, producție și construcții. Reflectând asupra consecințelor restricțiilor privind sănătatea publică și a formelor de distanțare fizică voluntară implementate ca răspuns la criza de Covid, ONS este de părere că pandemia a șters 17 ani de creștere economică în doar jumătate de an, readucând PIB-ului la valoarea echivalentă din iunie 2003.
Tot ONS afirmă faptul că toate cheltuielile economice ale gospodăriilor și micilor întreprinderi au scăzut cu un sfert, întrucât măsurile de blocare au forțat oamenii să rămână acasă, magazinele să stea închise, șantierele să își oprească lucrul și fabricile să își întrerupă producția.
Reviriment economic britanic în luna iunie
Cu toate acestea, cifrele lunare ale economiei indică faptul că un reviriment postpandemic s-a consolidat în luna iunie, deoarece măsurile de restricționare a vieții sociale au fost treptat relaxate, determinând astfel o creștere a cheltuielilor consumatorilor. PIB-ul a crescut cu 8,7% în iunie față de luna precedentă – mai rapid decât se așteptau economiștii britanici. Chiar dacă revirimentul a început să se întrevadă de la finele lunii mai, acesta nu a fost suficient pentru a compensa prăbușire dramatică din aprilie, prima lună completă de restricții asupra vieții economico – sociale, care a fost suficient de profundă pentru a împinge economia într-o creștere negativă. PIB-ul a crescut cu 11,3% de la valoarea înregistrată în aprilie, dar rămâne cu 17,2% sub nivelul său din februarie, înainte de atacul pandemic.
Jonathan Athow, directorul adjunct pentru statisticile economice de la ONS, a declarat: „Economia britanică a început să revină în iunie, magazinele fiind redeschise, fabricile începând să-și intensifice producția și construcția de case revenind treptat către parametrii normali. În ciuda acestui fapt, PIB în iunie rămâne încă sub nivelul său din februarie, înainte de criza de coronavirus”.
Spectrul șomajului bântuie societatea britanică
În ciuda revirimentului anunțat, unda de șoc declanșată de colapsul economic continuă să fie resimțită, întrucât șomajul începe să crească în timp ce întreprinderile din toată țara se luptă să rămână pe linia de plutire. Rata de șomaj a Marii Britanii este de așteptat să fie mai mult decât dublă, îndreptându-se chiar către cel mai înalt nivel, atins la începutul anilor ’80. Sectoarele economiei bazate pe interacțiunea socială – cum ar fi ospitalitatea și timpul liber – au suferit o scădere mai accentuată a activității decât industriile în care activitățile de acasă și vânzările pe internet au reușit să se ofere un răspuns alternativ la pandemie. Activitățile din sectorul alimentar și al băuturilor au scăzut cu 84,7% ca urmare a închiderii barurilor și restaurantelor în trimestrul doi, în timp ce vânzările de mașini și activitatea de vânzare cu amănuntul au scăzut cu 63%. Deși datele de astăzi arată că economia britanică se redresează pe măsură ce restricțiile sunt ridicate, mai rămâne un drum lung de parcurs, impactul pe termen lung al crizei asupra nivelului de trai urmând a depinde și de amploarea creșterii șomajului și de perioada în care acesta se va manifesta.