Boris Johnson planifică o călătorie de primăvară în India, ca parte a noii strategii britanice de „înclinare indo-pacifică”, în prima vizită bilaterală majoră a unui prim-ministru britanic de când Theresa May a făcut turul Africii în 2018.
Vizita indiană a lui Johnson va urma lansării de săptămâna viitoare a „revizuirii integrate” a guvernului a politicii externe și de apărare, subliniind oportunitățile economice din Asia și potențiala amenințare strategică a Chinei.
Faptul că această călătorie în străinătate a lui Johnson este primul turneu realizat de un premier britanic de când a vizitat Kenya, Nigeria și Africa de Sud în august 2018 arată dimensiunea în care politica externă a Regatului Unit a fost paralizată, mai întâi de Brexit și apoi de Covid-19.
Johnson va lansa revizuirea integrată de 100 de pagini pe 16 martie, un document care va forma politica britanică externă și de apărare post-Brexit.
Criticii susțin că noua concentrare a Marii Britanii asupra regiunii Asia / Pacific nu va compensa daunele economice și diplomatice cauzate de ieșirea Marii Britanii din UE, de departe cel mai mare partener comercial al său.
Deși revizuirea va afirma că NATO și relația transatlantică cu Washingtonul rămân piatra de temelie a securității Regatului Unit, va oferi o schimbare a atenției către Asia.
„Regiunea Indo-Pacific va fi centrul lumii în secolul următor în ceea ce privește creșterea și riscul”, a declarat un oficial despre acest document. „Marea Britanie are ceva de recuperat.”
Miniștrii recunosc că agoniile Brexit-ului au transformat Marea Britanie fundamental, în timp ce pandemia a agravat această problemă. În afară de participarea la evenimente internaționale și scurte vizite în capitalele UE, guvernele May și Johnson au implicat câteva angajamente diplomatice străine.
Revizuirea va stabili o politică „Marea Britanie globală” axată pe structuri precum NATO și relația bilaterală „E3” în care Marea Britanie, Franța și Germania au creat o politică comună a Iranului în afara cadrului UE.
Dar o mare parte din accent se va pune pe înclinația asiatică, văzută prin prisma noii poziții uluitoare a Marii Britanii față de China: Marea Britanie este acum mai strâns aliniată cu Washington-ul decât cu Paris și Berlin la abordarea sa față de Beijing.
“Cred că vă puteți aștepta ca Marea Britanie să fie mai activă și mai energică – am vorbit despre această înclinare indo-pacifică”, a declarat Dominic Raab, secretar de externe, într-o vizită la New Delhi în decembrie.
El a spus că Marea Britanie are „interese și valori comune” cu multe țări din regiune, care acoperă domenii precum securitatea maritimă, vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și schimbările climatice.
Johnson a invitat trei țări indo-Pacifice să participe la summitul G7 din Cornwall în iunie – Australia, India și Coreea de Sud – o mișcare care a ridicat sprâncenele în rândul celorlalți participanți.
„Unele țări au pus la îndoială dacă G7 este forumul potrivit pentru a se adresa Chinei – anul acesta este mai mult despre căutarea unei noi angajări din partea SUA”, a declarat un oficial al G7, care lucrează la pregătirile pentru summit.
Johnson, care va vizita India înainte de summit-ul din Cornwall, i-a asigurat pe membrii G7 că nu încearcă să transforme alianța economiilor bogate din vest într-un grup permanent „Democrat 10”. Călătoria sa în India a fost planificată pentru ianuarie, dar amânată din cauza Covid-19.
Atât Johnson, cât și Joe Biden, președintele SUA, vor ca țările democratice să coopereze pentru a contracara ascendența chineză în tehnologie – în special rolul Huawei în 5G. Marea Britanie dorește, de asemenea, să-și diminueze dependența de tehnologia nucleară chineză.
„Tehnologia este elementul esențial dintre agenda globală a prim-ministrului pentru Marea Britanie și planurile sale de „nivelare ”, a spus o altă persoană despre documentul de revizuire.
Pandemia globală a consolidat opinia din Downing Street că Marea Britanie trebuie să devină mai autonomă în sectoarele cheie. Oficialii informați cu privire la recenzie spun că „tehnologie” și „reziliența” sunt cuvinte des utilizate.
Intenția Marii Britanii de a-și spori prezența în Pacific a fost ilustrată în ianuarie prin cererea sa de aderare a 11 țări la Acordul Complet și Progresiv pentru parteneriatul trans-Pacific.
Marea Britanie trimite, de asemenea, noul său portavion HMS Queen Elizabeth în Asia de Est în această vară. Premierul Johnson a anunțat că transportatorul va merge până la Oceanul Indian. Este de așteptat ca regina Elisabeta să efectueze exerciții libere de navigație în apele disputate din Marea Chinei de Sud, unde marina și forța aeriană din Beijing sunt din ce în ce mai active.
Downing Street a declarat că nu caută „în acest moment” să se alăture așa-numitului quad – alianța de securitate care încearcă să descurajeze aventurismul Chinei în Pacific – care cuprinde SUA, Australia, Japonia și India.
