Bătălia legislativă se anunţă dificilă pentru premierul social-democrat macedonean Zoran Zaev, care a încheiat în iunie acest acord cu omologul său grec Alexis Tsipras. Susţinută de partidele minorităţii albaneze (20-25% din populaţia de 2,1 milioane de locuitori), coaliţia sa nu dispune de majoritatea de două treimi necesară pentru amendarea Constituţiei.
În aceste condiţii, Zaev trebuie să convingă zece deputaţi din opoziţia de dreapta (VMRO-DPMNE).
De la obţinerea independenţei republicii macedonene din fosta federaţie iugoslavă, Grecia consideră că numele ‘Macedonia’ nu se poate aplica decât provinciei sale nordice din jurul oraşului Salonic. Atena s-a opus constant integrării ţării balcanice în NATO şi îi blochează negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Referendumul din 30 septembrie, pe care guvernul macedonean l-a dorit consultativ, nu i-a oferit o legitimitate politică solidă premierului Zoran Zaev pentru a atrage deputaţi din opoziţie pe care ar dori să-i convingă să nu pericliteze aspiraţiile pro-europene ale ţării.
Proporţia celor care au votat ‘da’ a fost de 90%, dar rata participării a fost de numai 37%, mult sub pragul de 50% cerut de constituţia macedoneană pentru ca rezultatul referendumului să fie validat.
În parlament ‘nu va exista o majoritate de două treimi, să nu speraţi!’, a avertizat un responsabil al VMRO-DPMNE, Trajko Veljanovski. Un alt reprezentant al partidului, Ilija Dimovski, a fost mai rezervat, afirmând că ‘vom vedea ce va fi, dar deputaţii VMRO-DPMNE sau majoritatea dintre ei nu susţin acordul’.
Amendamentele constituţionale ce vor fi supuse votului prevăd schimbarea numelui, dar şi afirmarea respectării integrităţii teritoriale a vecinilor şi precizarea că sprijinul adus macedonenilor din străinătate este ‘cultural, economic şi social’, nu politic.
În caz de eşec, Zoran Zaev a anunţat că va convoca imediat alegeri legislative anticipate.
Şedinţa parlamentului macedonean este prevăzută să înceapă la ora locală 11:00 (09:00 GMT).
