Preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, i-a informat pe liderii europeni de rezultatele realizate de miniştrii de Finanţe în perioada care a trecut din luna decembrie 2018, când li s-a cerut să lucreze pentru înfiinţarea unui buget al zonei euro precum şi a altor reforme, inclusiv asupra unei scheme de garantare a depozitelor, relatează Reuters.
Miniştrii de Finanţe din cele 19 state care au aderat la euro urmau să se aplece asupra modului în care bugetului zonei euro ar putea fi finanţat, la ce urma să fie utilizat şi cum va fi gestionat, lăsându-i pe liderii europeni să stabilească mărimea finală a bugetului. Însă progresele realizate sunt limitate din cauza punctelor diferite de vedere. Franţa şi mai multe state din sud vor un buget mare finanţat prin taxe speciale şi capabile să stabilizeze economiile în cazul unor şocuri. În schimb, Olanda şi statele din nord vor un buget mai mic finanţat de la bugetul UE şi utilizat pentru investiţii.
“Cerem Eurogrupului şi Comisiei să continue să lucreze asupra chestiunilor nerezolvate”, scriu şefii de stat şi de guvern într-un comunicat care nu impune însă termene limită pentru finalizarea discuţiilor. “Cerem Eurogrupului să ne comunice rapid soluţiile adecvate pentru finanţarea bugetului zonei euro”, denumit în mod oficial ”Instrument bugetar pentru competitivitate şi convergenţă” (BICC), adaugă liderii europeni. “Aceste elemente ar trebui convenite cu prioritate astfel încât să putem defini mărimea BICC în contextul viitorului cadru financiar multianual”, se mai arată în comunicat.
Cele 28 de state membre care formează Uniunea Europeană au deja un buget UE comun, care este stabilit odată la şapte ani şi este echivalent cu 1% din Venitul Naţional Brut al blocului comunitar. Însă ideea este că cele 19 state membre ale zonei euro să aibă un buget separat care să fie folosit ca un instrument fiscal ce poate interveni în economia zonei euro alături de politica monetară a Băncii Centrale Europene.
Tot vineri, liderii europeni au evitat să facă orice referire la mecanismul de garantare a depozitelor bancare, un dosar care trenează de mai mulţi ani din cauza opoziţiei Germaniei. Comunicatul spune doar că liderii europeni “salută continuarea lucrărilor tehnice cu privire la consolidarea Uniunii Bancare”, semn că nu există un termen limită pentru finalizarea discuţiilor.
Germania şi unele state membre din nordul continentului sunt reticente la ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor bancare în zona euro înainte ca băncile din statele din sudul continentului să îşi reducă nivelul ridicat al creditelor neperformante, o moştenire a crizei datoriilor suverane din 2010-2015. O schemă comună de garantare a depozitelor bancare în zona euro ar preveni fuga la ghişeele băncilor în eventualitate unei crize şi ar finaliza Uniunea bancară, un proiect lansat în 2012 dar care nu este finalizat.
Toate aceste reforme sunt considerate necesare de Bruxelles pentru a aborda viitoarele crize care riscă să se răspândească la nivelul întregii Uniuni, din cauza integrării crescute între economiile statelor membre, în special în cadrul zonei euro, care reprezintă 85% din PIB-ul Uniunii Europene.
