Mareşalul nu a apărut în public de o săptămână, alimentând zvonurile legate de un posibil deces ce au inundat reţelele sociale. Potrivit analiştilor, clanurile din Cirenaica vor intra în coliziune, ştiut fiind că multe triburi sunt deja în conflict cu familia extinsă a mareşalului Haftar (originar din Cirenaica).
După zile de alertă, după confirmări şi dezminţiri asupra maladiei care a dus la spitalizarea în secret, la Paris, după zvonurile privind moartea mareşalului, emisarul ONU în Libia, Ghassan Salame, a dezminţit implicit informaţia, declarând că vineri a avut o discuţie cu Haftar despre „situaţia generală din Libia şi despre ultimele frământări politice din ţară“.
Internat în Franța
În final, s-a confirmat oficial că şeful forţelor armate fidele Parlamentului de la Tobruk se află internat la spitalul militar din regiunea pariziană Percy.
În anturajul său din Franţa, nimic nu se aude despre starea de sănătate, nici despre locația şi condiţiile spitalizării.
Vineri, media italiană preciza că mareşalul a fost trimis în Franţa din Iordania, unde se afla în vizită, timp în care se presupunea că suferise un atac cerebral sau un atac cardiac. Alte surse menționau o posibilă tumoare pe creier. Purtătorul de cuvânt al mareşalului, Ahmed al-Mesmari, a anunţat că Haftar va reveni în weekend la Benghazi.
În Libia, eventualul deces al omului forte din Cirenaica, susținut de Putin, ar putea provoca o ruptură şi o remodelare a dinamicii interne şi internaţionale. Sunt scenarii descrise de Arturo Varvelli, expert în geopolitica Orientului Mijlociu şi Africii de Nord de la Institutul de Studii Politice Internaționale din Milano.
Dezmembrarea forțelor lui Haftar
„Absenţa unui actor care a fost atât de important până în prezent va avea în mod cert consecinţe, pentru că în Libia, dincolo de problema Haftar, rivalităţile intertribale contează foarte mult.“
Posibila dispariţie a generalului din Cirenaica, partea estică a Libiei, deschide scenarii nebănuite şi riscă spulberarea coaliţiei forţelor pe care le-a creat fără să aibă un posibil succesor.
Coaliţia, care susţine Parlamentul de la Tobruk, se opune Guvernului de la Tripoli, condus de premierul Fayez Al Sarraj, recunoscut de comunitatea internaţională.
Haftar este susţinut de aliaţi externi ca Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite, ceea ce i-a permis să controleze terminalele petroliere strategice. El are o legătură puternică și cu SUA. A fost printre ofiţerii care l-au ajutat pe Muammar Gadhafi să-l înlăture pe regele Idris în 1969, dar colonelul Gadhafi l-a înlăturat când armata a intervenit în Ciad, în ’87.
Haftar a eşuat într-o lovitură de stat pentru a-l înlătura pe Gadhafi şi a trăit două decenii în exil în Virginia, devenind cetăţean american. A revenit în Libia la începutul revoluţiei. La Tripoli nu a avut susţinere şi s-a deplasat la Benghazi, unde a format miliţia Armata Naţională Libiană, care luni de zile a luptat împotriva fundamentaliştilor islamişti ce preluaseră controlul unei mari părţi din Benghazi şi al multor regiuni din Cirenaica, fiind susținut financiar de Moscova.
Salutat ca eliberator, Haftar a cochetat cu ideea de a deveni singurul lider al Libiei, dar capacitatea de a coagula în jurul lui consensul liderilor politici din Tripolitania sau din vestul ţării a fost mereu insuficientă.
