Acest proiect istoric este prezentat de Jean-Claude Juncker în cadrul discursului despre starea Uniunii Europene, astăzi, la Strasbourg.
Președintele Comisiei a anunțat că intervenția în fața Parlamentului European nu se vrea un bilanț al mandatului său, din 2014, ci mai degrabă un program de lucru pentru ultimul său exercițiu în fruntea Executivului european.
În discursul anului trecut, liberalizarea comerțului a fost una din temele principale, dar acum, înaintea alegerilor europene din mai 2019,Bruxelles va încerca să demonstreze cetățenilor comunitari că fluxurile migratorii nu mai pot constitui elemente în retorica partidelor pentru a influența procesele electorale.
Juncker cere adoptarea mai multor proiecte de lege, în special cel al creării unei Gărzi europene de coastă și a frontierelor cu atribuțiile de a supraveghea teritoriul european, de a interveni în țări terțe și de a participa la operațiuni de returnare a migranților clandestini.
Propunerea inedită, deși trenează de ani, nu s-a manifestat niciodată din cauza reticenței suscitată în mai multe țări, în special din sudul Uniunii, considerând că este un mijloc de transfer al suveranității, dacă pierd controlul individual asupra frontierelor.
Însă Comisia crede că ultima criză migratorie, declanșată de refuzul Italiei de a permite debarcarea persoanelor salvate în Mediterana, a demonstrat că gestiunea națională a fluxurilor migratorii a devenit învechită și trebuie să se treacă la o gestionare centralizată.
Actuala Gardă europeană, creată în 2016, dispune de 1.500 de soldați și intervenția lor este posibilă numai la cererea țărilor, unde ar lucra în colaborare cu forțele naționale.
Bruxelles a propus creșterea la 10.000 de militari în Garda europeană înainte de 2020 și, cu propunerea de miercuri, de a-i atribui un comandament centralizat și puteri lărgite.
În plus, Juncker propune facilitarea rutelor de migrație legală în vederea intrării în Europa prin canale previzibile și controlate.
