Regimul islamic de la Teheran a anunțat, ieri, lansarea “cu succes” a primului satelit militar iranian. Procedeul, extrem de costisitor atât din punct de vedere financiar cât și tehnologic, s-a desfășurat în ciuda gravelor probleme cu care se confruntă Iranul, atât din cauza prăbușirii prețului petrolului și a sancțiunilor economice internaționale, cât și a pandemiei de coronavirus.
Pe de altă parte, Statele Unite continuă să acuze Iranul că urmărește să-şi consolideze capacitatea militară ofensivă, mai ales în domeniul rachetelor balistice intercontinentale, inclusiv prin intermediul lansărilor de sateliţi. De altfel, unul dintre scopurile sancțiunilor internaționale este blocarea acestui program militar.
Primul satelit militar al Iranului a fost denumit Noor (“Lumină”, în limba persană). Obiectul spațial a fost “lansat cu succes în această dimineaţă, miercuri 22 aprilie, de racheta Qassed din deşertul Markazi, în Iran”, a anunțat site-ul Sepahnews, care transmite mesaje de propagandă ale Gardienilor Revoluţiei – forțele de elită ale armatei iraniene.
“Primul satelit militar iranian, Noor, a fost lansat în această dimineaţă din centrul Iranului în două etape. Lansarea sa a fost un succes şi satelitul a ajuns pe orbită”, a comunicat televiziunea de stat iraniană, fără a intra în detalii amănunțite asupra tehnologiei folosite, remarcă agențiile de presă internaționale.
Satelitul Noor este plasat pe o orbită la altitudinea de 425 de kilometri deasupra Pământului, se menţionează pe site-ul oficial al Gardienilor Revoluţiei. Această sursă mai precizează că “această acţiune reprezintă o mare reuşită şi o nouă evoluţie în domeniul spaţial pentru Iranul islamic”.
Satelitul civil n-a putut fi lansat
Această lansare a satelitului militar Noor survine la două luni după eşecul lansării, la data de 9 februarie 2020, a unui satelit de observaţii ştiinţifice denumit Zafar (“Victorie”, în limba persană), aminteşte AFP. Tentativa eșuată de lansare a satelitului Zafar avusese loc cu câteva zile înainte de cea de-a 41-a aniversare a Revoluţiei islamice în Iran – cea care a dus la prăbușirea regimului Șahului, pro – occidental.
Acţiunea Teheranului de a lansa un satelit, chiar dacă era declarat a fi civil, a fost condamnată de Franţa, care consideră că Iranul a recurs la tehnologii “balistice” asemănătoare cu cele utilizate la transportul armelor nucleare. Guvernul de la Paris a reamintit Teheranului că trebuie să-şi respecte “obligaţiile” internaţionale.
Și mai înainte, Statele Unite au criticat în termeni duri programul spaţial iranian, calificând lansarea unei rachete destinate să plaseze pe orbită un satelit, în ianuarie 2019, drept o “provocare” şi o încălcare a Rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate al ONU. Această rezoluţie cere Iranului “să nu desfăşoare niciun fel de activitate legată de rachetele balistice concepute pentru a putea transporta încărcături nucleare, inclusiv lansări cu recurgerea la tehnologia rachetelor balistice”, conform agenției franceze AFP.
Racheta a purtat numele generalului Qassem Soleimani
Teheranul insistă că programul său spaţial este unul “paşnic” şi respinge acuzațiile potrivit cărora acesta ar avea un scop militar.
Punerea pe orbită a satelitului militar Noor coincide cu momentul unor tensiuni în creștere, între SUA și Iran, provocate de continuarea programelor nucleare şi de rachete ale regimului de la Teheran. Nici SUA, nici Israelul (rivalul tradițional din regiune al Iranului) nu au comentat deocamdată acest eveniment din domeniul spațial. Americanii au repetat doar că mențin monitorizarea activităților militare coordonate de regimul de la Teheran.
Amintim că, la începutul acestui an, Statele Unite au dirijat operațiunea de lichidare, cu o dronă, a faimosului general iranian Qassem Soleimani, aflat la acel moment pe teritoriul Irakului. Operațiunea a amplificat tensiunile dintre SUA și Iran, dar și dintre SUA și Irak, parlamentarii de la Bagdad cerând, la acel moment, chiar plecarea militarilor americani din țara lor.
Un detaliu interesant este că satelitul Noor a fost lansat cu ajutorul unei rachete în trei trepte numită Qassed, după numele generalului Qassem Soleimani.
TEHNIC VORBIND
Problema reală a Iranului este, în acest moment, nu dezvoltarea cercetării militare, ci stoparea epidemiei de coronavirus.
Bilanţul epidemiei noului coronavirus în Iran a depășit 1700 de morţi şi 21.000 de pacienți contaminați cu Covid-19. Preşedintele iraninan, Hassan Rohani, a anunţat măsuri de distanţare socială în vederea limitării răspândirii coronavirusului, precum interdicţii de călătorie, care se aplică timp de două – trei săptămâni, după care se aşteaptă o îmbunătăţire a situaţiei.
Iranul ”trebuie să facă totul pentru a reveni la o capacitate de producţie normală”, a declarat șeful statului prin intermediul televiziunii de stat. Rohani i-a acuzat pe opozanţii regimului de la Teheran de urzirea unui complot menit să împiedice reluarea producţiei în economie.
“Iranul trebuie să renunțe la ambiții nucleare și să pună capăt terorismului. A venit timpul pentru Marea Britanie, Germania, Franța, Rusia, China să recunoască această realitate, să renunțe la rămășițele acordului nuclear și să facă Iranul un loc mai sigur”
Donald Trump,
Președintele Statelor Unite
