“Beijingul nu va rămâne cu braţele încrucişate” dacă situaţia devine “incontrolabilă”, a avertizat joi, la rândul său, ambasadorul Chinei la Londra, Liu Xiaoming.
După două luni de proteste la Hong Kong împotriva executivului pro-Beijing, sute de membri ai forţelor paramilitare chineze au participat joi la manevre, foarte mediatizate, la Shenzhen, metropola situată de cealaltă parte a frontierei cu Hong Kong, generând temeri că guvernul central chinez ar putea recurge la intervenţie împotriva mişcării de contestare care afectează “regiunea administrativă specială”, potrivit Reuters.
O sută de vehicule militare, între care blindate, au fost văzute în preajma unui stadion din Shenzhen, în timp ce forţe paramilitare ale poliţiei armatei populare (PAP) mărşăluiau în formaţie, conform agenţiei britanice de presă.
Bărbaţii, aparţinând aparent poliţiei militare, defilau în rânduri strânse şi agitau drapele roşii sau se antrenau în alergări, în timp ce alţii circulau pe motociclete în afara stadionului, situat la mai puţin de 7 km de frontieră.
Motivul prezenţei lor pe stadion nu este cunoscut, dar Beijingul a sugerat în ultimele zile ideea unei intervenţii pentru a restabili ordinea în fosta colonie britanică, presa oficială chineză difuzând înregistrări video care arătau convoaie militare îndreptându-se spre Shenzhen.
Poliţia militară, însărcinată în special cu menţinerea ordinii, depinde de Comisia militară centrală (CMC), un organism subordonat direct preşedintelui Xi Jinping.
În faţa riscului unei intervenţii, preşedintele american a exercitat presiuni asupra Chinei făcând legătura între două dosare fierbinţi: criza din Hong Kong şi negocierile comerciale.
“În China, milioane de locuri de muncă dispar pentru a se duce în ţări care nu sunt supuse taxelor vamale. Mii de întreprinderi părăsesc ţara. Bineînţeles că China vrea să încheie un acord cu SUA. Dar mai întâi cu umanitate faţă de Hong Kong!”, a avertizat Donald Trump.
Ulterior, într-un alte mesaj pe Twitter, într-o tonalitate diferită, el a asigurat că preşedintele chinez Xi Jinping ar putea dovedi această umanitate, sugerând în treacăt o “întâlnire personală”.
“Nu am nicio îndoială că preşedintele Xi vrea să rezolve rapid şi cu umanitate problema la Hong Kong, el poate să o facă”, a apreciat Trump, adăugând:”Întâlnire personală?” şi părând că se adresează direct liderului chinez.
Mai devreme, în cursul zilei, un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane invitase Beijingul “să respecte în cel mai înalt grad autonomia” fostei colonii britanice.
“SUA cer ferm Beijingului să-şi respecte angajamentele conţinute în declaraţia comună sino-britanică cu scopul de a permite Hong Kong-ului să exercite un înalt grad de autonomie”, a indicat el într-o declaraţie transmisă AFP, un prim avertisment puternic şi detaliat adresat Beijingului.
Declaraţia sino-britanică din 1984 încadrează retrocedarea Hong Kong-ului intervenită în 1997. Ea stipulează că regiunea beneficiază de un “înalt grad de autonomie, în afară de afaceri externe şi apărare”, şi de propriul său sistem judiciar, legislativ şi executiv.
“Ţin să repete că Hong Kong face parte din China. Nicio ţară străină nu trebuie să se amestece. Noi cerem puterilor străine să respecte suveranitatea chineză”, a reacţionat joi Liu Xiaoming, ambasadorul chinez la Londra.
Franţa, prin ministrul său de externe Jean-Yves Le Drian, s-a declarat miercuri de asemenea “profund ataşată de respectarea integrală” a garanţiilor conferite de acest statut de autonomie al Hong Kong-ului.
Mişcarea pro-democraţie, care a văzut milioane de persoane coborând în stradă, s-a declanşat la începutul lunii iunie în urma respingerii unui proiect de lege hongkonghez care autoriza extrădările spre China. Acţiunea şi-a extins considerabil revendicările, denunţând declinul libertăţilor şi ingerinţele regimului comunist.
