“Planul nostru include o valorificare mai bună a forţelor europene Frontex prezente, întărirea patrulelor gărzii de coastă, în paralel cu ameliorarea echipamentelor acesteia, şi gestionarea mai bună a fondurilor europene, în mod transparent”, arată un comunicat al executivului elen.
Alte priorităţi declarate ale guvernului condus de premierul Kyriakos Mitsotakis sunt ameliorarea condiţiilor de viaţă ale refugiaţilor şi imigranţilor, în special în taberele din insule cum ar fi Lesbos şi Samos, precum şi implementarea unei proceduri mai expeditive pentru acordarea azilului.
“Grecia nu este singură în faţa problemei migraţiei”, a declarat Avramopoulos, care în cadrul Comisiei Europene răspunde de migraţie, afaceri interne şi cetăţenie. În cursul unei vizite la Atena, el a afirmat că “Grecia este un factor important de stabilitate” şi a avertizat că “trebuie să ne pregătim mai bine pe viitor, deoarece nu ştim ce ne rezervă”. Comisarul european a remarcat creşterea în ultimele luni a afluxului de migranţi către insulele greceşti.
Conform datelor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, de la începutul anului, în insulele din nordul Mării Egee au sosit din Turcia peste 12.000 de refugiaţi.
În noul guvern al Greciei nu mai există un minister la imigraţiei, iar atribuţiile respective au fost integrate în cele ale ministerului pentru protecţia cetăţenilor. Secretarul de stat pentru politica migraţiei, Giorgos Koumoutsakos, a vizitat vinerea trecută insula Samos, unde refugiaţii aşteaptă uneori cu lunile examinarea cererilor de azil. El a apreciat că “situaţia este intolerabilă” şi că trebuie făcută o distincţie între cei al căror profil de refugiaţi îi îndreptăţeşte să ceară azil şi cei care imigrează ilegal; unii au dreptul să rămână în Grecia, ceilalţi trebuie să părăsească ţara cât mai repede, a spus oficialul.
Asociaţiile pentru protecţia refugiaţilor şi a migranţilor sunt îngrijorate de politica în domeniu a noului guvern. Săptămâna trecută, ministrul muncii şi problemelor sociale, Nikos Vroutsis, a anulat un decret care permitea obţinerea rapidă a unui număr de asigurare socială. Mişcarea antirasistă KEERFA consideră a cerut revenirea asupra măsurii pe motiv că este rasistă şi limitează accesul la spitale, şcoli şi serviciile sociale pentru săraci, femei, copiii refugiaţilor sau persoane cu handicap.
