20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInternaționalFranța și Germania vor să înființeze o armată europeană

Franța și Germania vor să înființeze o armată europeană

Germania și Franța, cele două mari puteri din Uniunea Europeană, încearcă să formeze un bloc militar ale cărui forțe să poată apăra continentul european fără participarea Statelor Unite. Această apărare ar fi realizată de viitoarea “armată europeană”, al cărei proiect este menționat în tratatul franco-german semnat marţi, la Aachen (Germania), de președintele Emmanuel Macron și de cancelarul Angela Merkel.

Documentul semnat în ianuarie 2019 pare o reeditare a Acordului de la Élysée, încheiat acum 56 de ani. În 1963, Acordul de la Élysée a marcat reconcilierea franco – germană de după cel de-al Doilea Război Mondial și a deschis o nouă pagină în istoria Europei. Acum, în anul 2019, documentul semnat la Aachen, supranumit de unii observatori “Élysée 2.0”, are cu totul alt rol.

Tratatul semnat de Macron și de Merkel vizează o mai bună cooperare franco-germană în domeniul apărării. Pe baza acestui document, Franţa şi Germania vor contribui la “crearea unei armate europene“, a declarat cancelarul Angela Merkel. Ea a mai precizat că Germania și Franța doresc dezvoltarea “unei culturi militare şi a unei industrii de armament comune”.

La rândul lui, președintele Macron i-a acuzat pe cei care “răspândesc minciuni” despre noul tratat franco-german, afirmând că aceştia “fac rău istoriei şi popoarelor noastre”. Liderul de la Paris a făcut astfel aluzie la unele opinii vehiculate în mediile politice franceze, conform cărora tratatul de la Aachen urmărește ca Franţa să cedeze Germaniei locul ei de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU (după cum a avertizat Marine Le Pen, președinta fostului Front Naţional din Franța), iar limba germană să devină “limbă administrativă” în Alsacia şi Lorena (cele două provincii franceze care au fost ocupate, în unele perioade istorice, de Germania).

 

Germania intră ca membru permanent în Consiliul de Securitate

Oficialii francezi au confirmat totuși că guvernele de la Paris și Berlin vor coopera pentru a obține intrarea Germaniei ca membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Creșterea influenței Germaniei la ONU se poate obține prin mărirea, de la cinci la șase, a numărului de membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Sau prin menținerea numărului actual, de cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, dar în care locul Franței să fie luat de Germania.

Oficial, tratatul de la Aachen prevede corelarea politicii economice, a politicii externe și a politicii de apărare ale Franței și Germaniei, inclusiv angajamentul acestor două puteri europene de a-și oferi “asistenţă reciprocă prin toate mijloacele de care dispun, inclusiv prin forţe armate în cazul agresiunilor vizând teritorii. Acordul de la Aachen mai prevede o cooperare regională transfrontalieră, precum şi funcționarea unei “Adunări Parlamentare comune”, formată din 100 de deputaţi francezi şi germani.

Se afirmă puteri autoritariste. Să construim o armată europeană reală pentru a ne putea apăra şi pentru a avea o politică externă reală», a cerut, cu prilejul semnării documentului de la Aachen, președintele Emmanuel Macron.

Declarația din ianuarie 2019 a liderului de la Élysée a fost însă percepută drept o continuare a celei exprimate de Macron anul trecut, conform căreia, în viitor, “trebuie să ne apărăm de China, de Rusia şi chiar de Statele Unite ale Americii».

Astfel, în noiembrie 2018, președintele Macron susținea că Uniunea Europeană are nevoie de o armată proprie pentru a-și reduce dependenţa de Statele Unite.

Nu vom putea apăra europenii dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În faţa Rusiei, care este la frontierele noastre şi care arată că poate fi ameninţătoare, trebuie să avem o Europă care să se poată apăra mai mult de una singură, fără a depinde doar de Statele Unite, şi care să fie mai suverană», declara Emmanuel Macron. Acesta își justifica cererea susținând că există «puteri autoritariste ce reapar şi se reînarmează la frontierele Europei». Foarte interesant este faptul că Macron a menționat mai multe asemenea “puteri autoritariste”, dar nu a indicat explicit decât Rusia. Se pot face doar speculații asupra țărilor la care a făcut aluzie președintele Franței. Una dintre ele ar putea fi chiar Turcia, cea care reprezintă acum a doua putere militară din NATO (după Statele Unite) și care cere, fără succes, să fie primită în UE. Adică în alianța în care Franța și Germania vor să-și asigure supremația.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului, este și el un susținător al proiectului unei forțe militare a UE, separată de aceea a NATO. ‹›Am putea vedea la un moment dat, probabil spre finalul acestui proces, ceva ce oamenii descriu deja drept o armată a UE sau un bazin de resurse ale UE pentru a face mai vizibilă şi mai substanţială această identitate a apărării UE››, confirma, la sfârșitul anului trecut, Margaritis Schinas,  purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

În schimb, Marea Britanie, principalul aliat al Statelor Unite în Europa, consideră că întărirea forței militare proprii a Uniunii Europene, fără participarea SUA, ar reprezenta o alternativă la NATO și chiar ar putea submina forța NATO. Dar Marea Britanie se va retrage din UE, astfel încât punctul ei de vedere pe tema armatei europene nu va mai conta.

 

Care poate fi rolul României

“Pentru România se anunță un an important după preluarea președinției rotative a Consiliului  Uniunii Europene, cu o problematică pe agenda securității ce include cooperarea structurată permanentă, PESCO. Din cele 17 proiecte de apărare comună, România s-a angajat să participe la patru, două dintre acestea în comun cu Austria, tară de la care am preluat președinția”, ne-a precizat analistul militar Radu Dobrițoiu. Acesta subliniază că proiectul franco-german, reglementat prin acordul de la Aachen, include și un Fond European de Apărare, “care va fi consistent și care, dacă se va realiza, va impulsiona industria europeană de apărare”.

Cele patru proiecte europene la care participă România sunt „Centrul de Comandă Medicală”, „Sistemul European de Comunicații Securizate”, “Mobilitate militară” și “Echipe de reacție rapidă cibernetică și asistență mutuală”.

 

„În baza cărui mandat vorbesc Merkel și Macron în numele Europei?“

Analistul politic Adrian Severin, fost ministru de Externe, este însă mult mai precaut cu privire la inițiativa armatei europene, lansată de cancelarul Germaniei și de președintele Franței.
“În baza cărui mandat vorbesc cei doi în numele Europei? Ei pot să facă referire la o armată franco-germană, dar nu la una europeană”, avertizează Adrian Severin. În opinia acestuia, ideea unei armate a statelor membre UE „este, în sine, o idee bună, dar cu condiția ca această forță să rămână cuplată la Alianța Nord-Atlantică și la viziunea NATO”.

Fostul ministru de Externe al României subliniază că și în Statele Unite, se cere ca statele UE să contribuie mai mult la nevoia de apărare comună a NATO, iar pe de altă parte, să-și formeze o forță proprie care să acționeze în situațiile sau în zonele în care SUA nu sunt interesate să participe.

“O dependență absolută a Europei de Statele Unite nu este dorită nici chiar în Statele Unite”, subliniază Adrian Severin. Dar analizând faimoasa declarație a lui Macron („Trebuie să ne apărăm de China, de Rusia şi chiar de Statele Unite») și pe care nici Merkel nu a contrazis-o, reiese că liderii Franței și Germaniei doresc, în realitate, “o armată europeană în afara NATO”.

În opinia lui Adrian Severin, o asemenea armată europeană “ar fi potrivnică intereselor NATO și potrivnică intereselor României”.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...
Ultima oră
Pe aceeași temă