„În cazul unui cutremur, scena Sălii Mari ar fi rezistat perfect, dar nu şi sala”, a declarat ieri directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, vorbind despre lucrările de consolidare ale clădirii instituţiei.
Ion Caramitru a mărturisit că abia acum poate recunoaşte public că refacerea şi consolidarea Teatrului Naţional din Bucureşti erau necesare, clădirea fiind în pericol de prăbuşire în caz de cutremur. Potrivit arhitectului, Romeo Belea, autorul proiectului de refacere şi consolidare al instituţiei, în cel mai mare pericol s-a aflat Sala Mare, (partea în care stătea publicul şi nu scena) care s-ar fi putut prăbuşi la un cutremur mai mare de 6,5 grade Richter. La două luni de la debutul lucrărilor, directorul TNB Ion Caramitru recunoaşte: „Aştept de mult să fac asta dar abia acum a venit momentul. Nimeni nu ar fi dat banii pentru lucrări dacă nu ar fi fost adevărat. Pericolul prăbuşirii acestei clădiri este real. Scena a rezistat perfect şi va rezista, dar nu şi sala”. Cea mai gravă problemă este în foaierul principal şi în Sala Mare, unde în 1986 s-a lărgit spaţiul pentru asigurarea mai multor locuri, depăşindu-se astfel standardul de maxim 900 de locuri.
Dispar parcările, apar restaurante şi spaţii de agrement
După consolidare şi restaurare, clădirea va reveni la aspectul iniţial prin „înlăturarea actualei faţade adăugate foierului Sălii Mari”, faţadă construită din 1.200 tone de beton. Acest „caş radiator”, cum îi spune Belea, va dispărea pentru totdeauna, copertina permiţând un spaţiu pietenonal, cu o sală de expoziţie, librărie şi cafenea. Mai mult decât atât, nu va mai exista o intrare principală, ci mai multe, pe toate laturile ce vor fi descoperite. Se va pune în valoare inclusiv actuala intrare din spatele teatrului, de pe strada Tudor Arghezi, unde va fi şi un Restaurant al actorilor. Vor dispărea parcările din jur în favoarea zonei de agrement.
În Sala Mare se vor adăuga cele patru diafragme – stâlpi de susţinere – scoase la cererea lui Nicolae Ceaşescu, precum şi trei rânduri de loje. Primele loje vor porni de la parter aşa cum este specific sălii de teatru în stil italian, iar loja oficială va fi redimensionată. Sălile de spectacol vor avea peste 3.000 de locuri faţă de 1.700 câte erau până acum.
Scenă de teatru în aer liber
În locul „pălăriei Caragiale”, cupola susţinută de actuala faţadă, se va amenaja o scenă de teatru în aer liber, iar sub buzunarul din spatele Scenei Mari se va amenaja Sala Scena. De asemenea se va recupera Sala Studio unde funcţiona Teatrul de Operetă.
Despre Teatrul de Operetă, Ion Caramitru nu a precizat exact unde va fi relocat în schimb a spus că Centrul Naţional al Dansului a părăsit spaţiul alocat în teatru şi că a obţinut dreptul ca în fiecare zi de marţi să poată ţine spctacole în Sala Atelier, dar birourile şi spaţiul de repetiţie sunt situate la Sala Palatului. La fel şi spaţiul ocupat de Galeria ¾ ce aparţine Muzeului Naţional de Artă Contemporană a fost eliberat, acolo funcţionând deja şantierul. Şi conducerea TNB a fost nevoită să închirieze un spaţiu vecin unde să poată muta birourile şi cabinele din corpul B.
Ion Caramitru a mai anunţat că adupă terminarea lucrărilor cârciuma Lăptăria lui Enache va rămâne în teatru, cu un design refăcut şi modern (pereţi de sticlă prin care se va putea admira panorama oraşului), dar va dispărea terasa La Motoare.
Lucrările, începute în martie, vor dura 28 de luni, iar valoarea contractului este de 51 milioane euro, fără TVA, acordaţi de Guvern.
Spectacol sceno-tehnic
TNB a oferit, ieri, un show sceno-tehnic aplaudat de publicul venit special pentru această demonstraţie, prin care s-au arătat calităţile actualei Săli Mari. Actori în „spectacolul” conceput de Vlad Stănescu au fost trapele, sufitele, ştăngile, turnantele, reflectoarele, filtrele şi toate celelalte componente ale unei scene de teatru, într-o execuţie ca un dans pe o muzică menită să pună în valoare capacităţile tehnice ale scenei.
Un astfel de moment încheie de obicei vizitele publicului la teatrele naţionale din Londra sau din Paris, interesat să afle povestea de dincolo de scenă, să vadă cabinele sau atelierele instituţiilor. Ion Caramitru a sugerat că astfel de momente ar putea avea loc şi la TNB după încheierea consolidărilor.
