Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Fotbalul a „driblat" criza. „Prea dependentă“ de investiții străine, Polonia schimbă macazul

După căderea comunismului, dar mai ales după aderarea la UE, în 2004, piața poloneză s-a deschis puternic pentru investitorii străini, care au ajuns să domine sectoare economice importante, inclusiv cel bancar. Acum, Polonia mizează pe capitalul local.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 08.05.2018 - 12:30

S-a dezvoltat puternic în ultimii zece ani și a devenit liderul informal al statelor din Europa Centrală și de Est, consolidându-și reputația după ce a fost, în timpul crizei financiare care a zguduit lumea în 2009, singurul stat european cu creștere economică. Exportă masiv, având o balanță comercială pe plus, este campionul regiunii la absorbția fondurilor europene, cu care și-a pus la punct în special infrastructura rutieră, investește în cercetare, are branduri puternice în industrie care alocă bani mulți pentru inovație. Acestea sunt doar câteva date-reper despre economia poloneză. Reporterul „României libere” a petrecut cinci zile în Polonia, pentru a afla direct de la cei responsabili câteva secrete care fac din această economie un model ce poate fi urmat și de țara noastră, iar astăzi vă prezentăm prima parte din serialul „Modelul polonez”.

Întoarcerea spre interior

După ce puterea a fost preluată de partidul Lege și Justiție (PiS), la finele lui 2015, din Polonia au început să vină noutăți care au atras în mod special atenția publicului din România. De pildă, în 2016, guvernul condus de PiS a vrut să introducă „impozitul pe supermarketuri”, pentru a garanta astfel „egalitatea de drepturi și șanse a micilor comercianți polonezi în raport cu marii jucători din sectorul distribuției”, adică marile lanțuri străine, prezente majoritar și în România. Apoi, la finele aceluiași an, Polonia și-a răscumpărat a doua mare bancă, Pekao, de la UniCredit, cumpărând 32,8% din acțiuni cu suma de 10,6 miliarde de zloți (circa 2,5 miliarde de euro). Recent, premierul polonez Mateusz Morawiecki, numit în decembrie 2017, a declarat că vrea să scoată țara de sub influența companiilor străine, menționând conceptul de „țări deținute de străini”. „Este o imagine realistă a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani. Ne-am vândut mai toată economia“, a declarat acesta, plângându-se că banii din economie sunt transferaţi în fiecare an în afară.

Aceste mișcări vin în contextul unui naționalism tot mai pronunțat în statele europene. În acest caz, însă, e vorba despre pragmatism, ne spune Gheorghe Marian Cristescu, președintele Camerei de Comerț Polono-Române. Românul trăiește în Polonia de la începutul anilor 90, așa că a asistat la transformările ei și o poate considera țară adoptivă. El ne-a explicat viziunea sa asupra noii strategii poloneze de dezvoltare.

Diferența între patriotism și naționalism

„E o diferență între naționalism și patriotism. A gândi patriotic dezvoltarea țării e o evoluție naturală. Ca și la noi, după  intrarea în UE, au fost foarte multe investiții străine. Capitalul are origine. Dacă fiecare țară are un capital local puternic, poate să reziste la crize puternice când capitalul se va retrage la originea lui și rămâi singur. Atunci, ca guvern, e greu să explici populației că ai vrut binele. E o gândire pragmatică a guvernului în ceea ce privește economia, care nu înseamnă doar servicii, trebuie și să produci, fiindcă asta îți asigură o stabilitate a capitalului. Banii de la UE atrași de Polonia sunt folosiți în bună parte de firme franceze, germane etc. Nu mai avem hypermarketuri poloneze, ele sunt franceze, germane etc. la origine. Majoritatea marilor fabrici au fost de mult privatizate și funcționează sub capital străin. Trebuie să încercăm, democratic și cu instrumente de piață, să reconstruim capitalul polonez, iar asta nu este o decizie naționalistă, ci pragmatică. Fără capital suntem la mâna oricui, iar guvernul polonez nu mai vrea asta. Vrem să ne construim o piață puternică națională, locală”, a explicat Gheorghe Marian Cristescu (foto).

Potrivit acestuia, după răscumpărarea acțiunilor de la UniCredit, acum, peste 50% din piața bancară locală e în mâinile poloneze, față de 30-40% anterior, și „probabil vor mai exista pași“.  

Fotbalul i-a salvat de criza financiară

În timpul crizei financiare, când România s-a prăbușit dramatic de la o creștere economică de 8,6% în 2008 la o scădere de 7,2% un an mai târziu, Polonia a fost singura „insulă verde” în Europa, ai cărei indicatori macro nu semnalau cu roșu scădere economică. În 2009, această țară a rămas cu un plus de 2,8% la PIB, care a urcat la 3,6% în 2010.

Care a fost secretul acestei evoluții spectaculoase? „Polonia a trecut mai ușor prin criză fiindcă a avut norocul să fie gazda Campionatului European de fotbal în 2012. Pentru asta s-au făcut investiții majore în infrastructură, în autostrăzi, hoteluri, în modernizarea aeroporturilor. Toate investițiile în infrastructură, mai ales în autostrăzi, au avut o influență foarte bună în ceea ce privește dezvoltarea Poloniei. Au fost investiții majore, toată Polonia a fost un șantier, iar investițiile în infrastructură sunt binevenite, fiindcă implică multe companii”, a explicat președintele Camerei de Comerț Polono-Române.

Potrivit datelor publice apărute în presă, Polonia a investit 19,8 miliarde de euro (5,2% din PIB) pentru EURO 2012, dintre care 86% în modernizarea infrastructurii de transport (drumuri, transport urban, căi ferate şi aeroporturi). Acest lucru a atras ulterior mai multe investiţii străine directe, întrucât infrastructura nedezvoltată a reprezentat cel mai important factor care a descurajat până atunci investiţiile în Polonia.

Plan uriaș pentru un nou hub de comunicații

Polonia nu se oprește aici cu investițiile în infrastructură. Gheorghe Cristescu a precizat că Guvernul are un acum un plan pentru un nou hub de comunicații aeriene, feroviare, rutiere - Portul Central de Comunicații, iar el face parte din echipa care lucrează la proiect. Pentru că Aeroportul „Chopin“ din Varșovia nu se mai poate extinde, fiind în oraș, iar traficul este estimat să crească semnificativ în următorii ani, vor să construiască un nou aeroport cu gară și cu un întreg oraș în jurul lui, între Varșovia și Lodz. „Este o investiție de circa 30 de miliarde de zloți, iar banii vor fi din fonduri de stat, private și europene. Principalul jucător va fi LOT, compania poloneză aeriană de stat”, a explicat Cristescu. Potrivit acestuia, LOT era până nu demult ștearsă de pe foaia de dezvoltare a Poloniei, deoarece era numai pe minus, dar de doi ani este pe plus, pentru că e foarte bine condusă. „Noua conducere a impus foarte multe proceduri noi, care în primul rând au stopat foarte multe găuri. A introdus o politică de piață într-o firmă obișnuită să trăiască din ajutorul public. Asta se întâmplă în majoritatea firmelor de stat din Polonia, care de doi ani înregistrează creșteri”, a mai spus Cristescu.

Lipsim de pe harta Poloniei

De doi ani, relațiile economice între Polonia și România se dezvoltă puternic, dar balanța e mai mult pe partea poloneză. Peste 800 de firme poloneze sunt în România, printre cele mai cunoscute, cu fabrici pe plan local, fiind: Ciech (sodă calcinată), Timbark (sucuri), Porta (uși), Pruszy – SKI Viking (țiglă metalică), Cersanit (obiecte sanitare) etc., dar în Polonia nu se cunosc nici măcar 10 firme românești care să fie prezente pe piața lor.

Comentarii

loading...