Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Corespondență de la Helsinki

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ Finlanda, sufocată de migranți. Ce fac românii la Helsinki

„Sunt mulţi, tot mai mulţi.“ Aşa spun finlandezii, privind cu teamă în jur, despre străinii care vin în valuri și se stabilesc în ţara lor. Majoritatea vin din Irak, Siria, Afganistan şi Iran, din postura de refugiați, dar sunt și foarte mulți români.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 21.03.2018 - 10:11

„Sunt mulţi, tot mai mulţi.“ Aşa spun finlandezii, privind cu teamă în jur, despre străinii care vin în valuri și se stabilesc în ţara lor.

Majoritatea vin din Irak, Siria, Afganistan şi Iran, din postura de refugiați, dar sunt și foarte mulți români care au migrat spre nord pentru o viață mai bună.

Oficialii finlandezi se recunosc îngrijoraţi de amploarea fenomenului şi folosesc,  de obicei, pentru aceşti străini termenul de „migranţi“.

200.000 de refugiaţi şi migranţi se află acum în Finlanda, dintre care 3.000 au sosit numai anul trecut, explică Sonja Hamalainen, director pentru migraţie în cadrul Ministerului Economiei. Ritmul sosirii lor este socotit îngrijorător, întrucât aceşti străini, la început, nu au surse de venit, iar perioada de integrare în societatea finlandeză – adică până când învaţă limba, obţin o locuinţă şi  un loc de muncă stabil – durează, în medie, 8-9 ani.

1.000 de euro pe nemuncă

Locuri de muncă s-ar găsi, mai ales în condiţiile în care UE şi statul finlandez încurajează companiile locale să angajeze străini. Dar, în locul unui job stabil, „unii preferă să stea acasă, din diferite motive“, recunoaşte Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Un asemenea motiv ar putea fi acela că salariul minim pleacă de la 2.000 de euro, dar pentru aceşti bani trebuie să munceşti. Însă dacă stai acasă şi doar declari că-ţi cauţi job, primeşti oricum un ajutor de peste 1.000 de euro pe lună. Nu e chiar puţin, dacă te gândeşti că, de exemplu, la un automat din aeroport (unde sunt preţuri mari), o sticlă de Cola costă 2,50 euro. Iar oficialii finlandezi spun că statul lor cheltuieşte, în medie, 1.500 de euro lunar pentru un migrant care-şi caută serviciu.

Concret, în rândul străinilor din Finlanda, rata şomajului este de 2,5 ori mai mare decât în cazul autohtonilor. Iar în Helsinki vezi destule persoane care cerşesc pe stradă (mai ales femei) sau care caută prin coşurile de gunoi (mai ales bărbaţi). Pe aceşti oameni, care nu sunt agresivi, unii autohtoni îi privesc cu bunăvoinţă şi le oferă bani sau mâncare.

Au fost însă şi situaţii mai greu de tolerat. Relativ recent, un grup de romi cu cetăţenie română şi-a instalat un cort uriaş pe spaţiul verde, chiar în centrul  capitalei, iar autorităţile locale s-au chinuit două zile să găsească o soluţie, întrucât nu aveau reglementată, până atunci, o procedură de acţiune pentru asemenea situaţii.

Incidentul de mai sus ne-a fost relatat de un român care lucrează cu acte legale în Finlanda, într-un domeniu de înaltă tehnologie, și care şi-a convins cu greu prietenii finlandezi că există o deosebire între români şi romi.

Cu asemenea migranţi, care pleacă din România spre Finlanda, te întâlneşti încă de la Otopeni. Între Bucureşti şi Helsinki există o singură linie aeriană directă, la o companie low-cost. Sunt prost îmbrăcaţi, vorbesc tare şi cară cu ei genţi uriaşe, prost închise, care în mod normal nu sunt admise ca bagaje de cabină, ci doar, eventual, ca bagaje de cală. Dar pentru că este vorba de o cursă aeriană low-cost, pentru orice bagaj de cală se plăteşte în plus. Ca să evite plata suplimentară, urcă în avion cu paporniţele în mână, ca într-un tren de navetişti. Iar stewardesele, resemnate, se chinuiesc să le înghesuie în compartimentele de bagaje, ca să nu blocheze culoarul avionului.

Altă problemă cu acest tip de pasageri este aşezarea lor în avion. Stewardesa le spune mai întâi amabil, apoi tăios, că trebuie să se aşeze pe locurile înscrise pe bilet, nu în altă parte. Ulterior, un mesaj identic, tot în limba română, se transmite şi prin instalaţia audio a avionului.

Când avionul ajunge la Helsinki, pasagerii de toate etniile se pierd în mulţime, devenind, din acel moment, fie turişti, fie angajaţi cu forme legale, fie străini care trebuie ajutaţi să se „integreze“.

Sprijin pentru integrare

În Finlanda nu se face distincţie, oficial, între refugiaţi şi migranţi. Dacă sunt refugiaţi, provin mai ales din Irak, Iran şi Siria. Dacă sunt migranţi, ei vin şi din Europa de Est, de exemplu din Albania – spun oficialii finlandezi. Ei nu-i indică în mod special pe cetăţenii români, deşi unii dintre aceştia pot fi remarcaţi uşor încă de la scara avionului.

Sprijinul oferit de UE şi de statul finlandez pentru integrare se referă la cursuri de limba finlandeză, de învăţare a unei meserii, de specializare (de exemplu, în domeniul IT) sau „vocaţionale“ – la alegerea cursantului. După absolvirea unor asemenea cursuri, străinii pot ajunge să fie angajaţi, de exemplu, în transporturi, construcţii, salubritate, în fabrici, hoteluri sau restaurante. Cam 50% din absolvenţii unor asemenea cursuri chiar se angajează.

De exemplu, chiar pe aeroportul din Helsinki, un agent de securitate vorbeşte, fără accent străin, limba română. Se salută cu căldură cu nişte pasageri români şi apoi îşi vede de job-ul  lui. În cazul acestuia, programul de integrare în Finlanda a avut succes.

 


Cine plăteşte

 


Cei mai mulţi bani pentru integrarea străinilor în Finlanda, adică peste 70%, vin de la UE, întrucât chestiunea migraţiei este una dintre cele zece priorităţi ale Comisiei Europene sub mandatul lui Jean-Claude Juncker. De exemplu, prin Fondul European de Investiţii Strategice (EFSI) se alocă 10 milioane de euro. La care se adaugă bani oferiţi de statul finlandez, de oameni de afaceri şi de diverse alte instituţii, inclusiv de Biserica Ortodoxă din Finlanda, care contribuie cu 200.000 de euro. Potrivit datelor prezentate la Helsinki de Comisia Europeană, în faţa unui grup internaţional de jurnalişti, programul finlandez denumit „Social Impact Bond“ ar urma să reuşească integrarea completă (inclusiv angajarea) pentru 2.500-3.700 de refugiaţi şi migranţi pe parcursul a trei ani. În condiţiile în care, numai în anul 2017, în Finlanda au intrat 3.000 de migranţi. 

Comentarii

loading...