Pe fondul puternicelor fricțiuni între țările UE, generate de criza migratorie și a viitorului zonei euro, liderii europeni s-au reunit la Bruxelles pentru un summit menit să atenueze tensiunile și să salveze guvernul cancelarului german, Angela Merkel.
Reuniunea este considerată de un responsabil de la Bruxelles drept un „summit al summiturilor“, referindu-se la agenda sa supraîncărcată, dominată în principal de dezbateri privind problema migrației, dar și de criza internă din Germania, care a fragilizat coaliția cancelarului Angela Mertkel, a cărei autoritate este pusă la îndoială de criza migranților.
În ajunul summitului, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a exprimat temerea că absența soluției europene va furniza „un număr crescut de argumente“ pentru mișcările populiste „cu o tendință manifestă spre autoritarism“. Unitatea UE este necesară în contextul tensiunilor cu președintele american, cu care „diviziunile merg dincolo de comerț și de taxele vamale“, a mai subliniat Tusk. Mizele sunt foarte mari, iar timpul este prea scurt, a avertizat Tusk în scrisoarea de invitație trimisă liderilor Celor 28.
Potrivit președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, „absența unui acord în privința gestionării crizei migratorii ar putea da o lovitură fatală proiectului european“. În „The Guardian“, el a făcut apel la realizarea unui „acord asupra reformei regimului european de azil“. Practic, summitul ar fi trebuit să permită deblocarea acestui dosar care trenează de doi ani, dar obiectivul a fost abandonat, divergențele fiind prea puternice asupra regulilor Dublin, care permit membrilor spațiului Schengen, inclusiv Elveției, să retrimită migranții spre prima țară de intrare în UE – concret, spre Italia, Grecia sau Spania.
Comisia Europeană propune derogarea de la acest principiu punctual în perioade de criză, cu o repartizare a celor care cer azil în UE. Ungaria și Polonia, susținute de Austria, se opun, în timp ce Italia cere un sistem permanent de repartizare. Față de acest impas, Donald Tusk a propus, joi, liderilor europeni să se concentreze pe un obiectiv consensual – continuarea luptei împotriva intrărilor clandestine. Și a făcut o propunere nouă: crearea de „platforme de debarcare în afara Europei“ pentru migranții salvați pe mare, care „va pune capăt modelului economic al călăuzelor“.
De asemenea, Europa speră să reediteze acordul cu Turcia din 2015, care a permis limitarea debarcărilor pe insulele grecești, dar situația curentă din Libia, de unde vin majoritatea migranților pe mare, este mult mai gravă.
