Potrivit acestora, în cele circa 13 secunde în care Trump i-a ţinut mâna lui Kim pentru prima dată, şi-a proiectat ca de obicei dominaţia întinzând primul mâna şi bătându-l pe umăr pe liderul nord-coreean. Pentru a nu rămâne mai prejos, Kim i-a scuturat viguros mâna lui Trump şi l-a privit drept în ochi, înainte de a se desprinde din strângere pentru a se întoarce către media.
“N-a fost o strângere de mână lipsită de ezitare”, a apreciat Allan Pease, expert australian în comunicarea nonverbală şi autorul mai multor cărţi de succes în domeniu. “A fost sus şi jos, înainte şi-napoi, fiecare încerca să-l tragă pe celălalt spre el şi nu voia să-l lase să preia controlul”, a explicat Pease.
Trump este familiarizat cu proiectarea autorităţii şi este versat în folosirea eficientă a limbajului corpului, în postura sa de lider global, om de afaceri şi fost om de televiziune, iar în plus are asupra lui Kim avantajul înălţimii.
În timp ce s-au îndreptat spre sala unde urma să aibă loc primele discuţii faţă în faţă, Trump a vrut să risipească orice urmă de tensiune făcând conversaţie cu Kim şi lăsându-l pe acesta să o ia puţin înainte, dar a menţinut controlul bătându-l pe umăr şi invitându-l în sală – deşi Kim este aproape de două ori mai tânăr decât el.
Şi liderul nord-coreean l-a bătut pe umăr pe preşedintele SUA, în încercarea de a-şi impune la rându-i autoritatea, şi, deşi a privit în cea mai mare parte a timpului în jos în timp ce Trump vorbea, şi-a ridicat de mai multe ori ochii.
“Donald Trump a vorbit în termeni conciliatori, aproape umili, dar limbajul corpului său spunea clar ‘Eu sunt şeful aici’ “, a estimat Allan Pease. “Dacă nu ştiai cine sunt cei doi, ai fi putut spune că tipul cel mare este tatăl şi cel mic e fiul”, a adăugat expertul australian.
În egală măsură, potrivit acestuia, la prima sa interacţiune majoră cu comunitatea internaţională, sub tirul fotoreporterilor adunaţi la hotelul de lux unde avea loc summitul, Kim a avut o alură care trăda o uşoară teamă şi mirare. “Semăna oarecum cu un copil într-un parc de distracţii – nu intimidat, entuziast şi un pic agitat”, a conchis Pease.
