Printre prioritățile Bulgariei se numără “țările candidate la UE” din Balcanii de Vest.
“Perioada de preaderare este foarte importantă pentru aceste țări”, a declarat Daniel Smilov de la Centrul pentru Strategii Liberale pentru Euronews.
“De fapt, Bulgaria a înregistrat cea mai rapidă dezvoltare și cele mai importante reforme în această perioadă. Așa că, dacă oferim Balcanilor de Vest o perspectivă clară, ne putem aștepta la o bună dezvoltare, iar guvernul va putea să distragă atenția de la subiecte care nu sunt foarte plăcute, cum ar fi lupta împotriva corupției”, a mai afirmat oficialul bulgar.
Bulgaria și FYRoM au semnat un “tratat de prietenie” în 2017, dar diferența persistă între vecini.
“Problema care apare de fiecare dată între Bulgaria și Macedonia (FYROM) are întotdeauna aceeași origine: nerecunoașterea minorității macedonene din Bulgaria și chestionarea națiunii macedonene. Întotdeauna această chestiune a generat conflicte. Din păcate, de la semnarea acestui acord, ținând cont de politica de la Sofia, nu a existat o dezvoltare reală pe această temă.”, a explicat Stoiko Stoikov, membru al organizației ăentru drepturi umane OMO-Ilinden-Pirin.
Summit-ul “UE-Balcanii de Vest” este programat pentru luna mai 2018.
Spre deosebire de ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de relocare a refugiaţilor în interiorul UE, chiar dacă discursurile de teamă sau chiar de respingere a imigraţiei impregnează scena politică naţională, informează jurnalul.ro.
“Bulgaria este una dintre puţinele ţări ex-comuniste din UE ce apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asigurat 66% din creşterea sa începând cu 2007. Ea nu creează dificultăţi, inclusiv asupra politicii de migraţie”, estimează un diplomat european la Sofia.
Cu această atitudine conciliantă, guvernul lui Boiko Borisov se doreşte să fie un mediator în legătură cu subiectele cele mai spinoase. În contextul Brexitului, reducerea probabilă a bugetului Uniunii după 2020 reprezintă o preocupare deosebită pentru ţările din Europa de Est, care sunt principalii beneficiari ai fondurilor europene.
“Sloganul preşedinţiei bulgare este ‘Uniunea face forţa’ “, a declarat ministrul de externe Ekaterina Zaharieva pentru AFP. Ea cere “să se dea dovadă de solidaritate cu privire la protecţia frontierelor externe ale UE în loc să se construiască garduri în interior”.
Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului printr-o revizuire a “Regulamentului de la Dublin”, care atribuie aproape sistematic responsabilitatea procesării unei cereri de azil ţărilor de primă intrare în UE, asupra cărora apasă o povară uriaşă în situaţie de criză.
Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. În centrul preocupărilor sale este menţinerea “cu orice preţ” a acordului migratoriu încheiat în martie 2016, care a redus fluxul solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE, unde Bulgaria este una dintre porţile de intrare.
Preşedinţia bulgară, care îi succede Estoniei, va fi de asemenea cea a lansării noii faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit în legătură cu o perioadă de tranziţie post-Brexit şi cu cadrul viitoarei lor relaţii comerciale.
“Agenda va fi încărcată întrucât 2018 este ultimul an complet al mandatului Comisiei” înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, reprezentantul Comisiei Europene în Bulgaria.
Sofia intenţionează de asemenea să contribuie cu expertiza sa regională în legătură cu un subiect apropiat de inima ei: integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani. Un summit UE-Balcani este programat pentru luna mai. Dintre ţările rezultate din fosta Iugoslavie şi Albania, numai Serbia şi Muntenegru poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.
