Confruntarea cu ţările care vor avantajele UE, dar ignoră valorile sale fundamentale va deveni o problemă din ce în ce mai presantă în acest an, minând fără îndoială proiectul european mai semnificativ decât plecarea Marii Britanii.
Modul în care Europa tratează membrii care calcă în picioare deliberat normele şi valorile liberale occidentale fundamentale, pe care Bruxelles-ul se străduieşte să le adopte – toleranţă socială, respectarea libertăţii de expresie, putere judiciară independentă – ar putea domina 2018 mai mult decât Brexit-ul.
Sunt cunoscute poziţiile antieuropene abordate de Ungaria şi Polonia. Bruxelles-ul a declanşat un proces susceptibil să conducă la un avertisment formal fără precedent pentru Polonia, potrivit căreia „valorile fundamentale” sunt ameninţate, în timp ce relaţiile cu UE continuă să submineze voinţa liderului de facto al ţării, Jaroslav Kaczinski, care vrea controlul tribunalelor şi al media. De asemenea, Comisia Europeană a adus Ungaria în faţa Curţii Europene de Justiţie (CJCE) din cauza asaltului permanent al premierului Viktor Orban asupra libertăţilor politice şi asupra emblematicii Universităţii centrale europene, fondată de miliardarul George Soros. De asemenea, a trimis Ungaria şi Polonia în faţa CJCE pentru refuzul de a primi refugiaţi în cadrul sistemului de cote obligatorii al UE.
În plus față de problemele pe care le fac acești membri dificili, UE mai are un hop de trecut în 2018: în afara alegerilor din Ungaria, sunt aşteptate alegeri potenţial dificile în alte două state membre – Suedia şi Italia.
Cehia mai are o șansă de a ieși din sfera Rusiei
Persistă ameninţarea populiştilor eurosceptici, iar alegerile prezidenţiale din Cehia sunt un exemplu. Aici preşedintele actual, Milos Zeman, care candidează pentru un nou mandat prezidenţial, s-a plasat sâmbătă în fruntea primului tur de scrutin. La al doilea tur, îl va înfrunta pe proeuropeanul Jiri Drahos. Dacă prima etapă a fost câştigată de candidatul prorus, în vârstă de 73 ani, victoria sa pare încă precară, estimează analiştii, cehii părând că s-au săturat de acest personaj al stângii cu un mod de viaţă controversat şi relaţii furtunoase cu opoziţia. Populist şi eurosceptic, el este cunoscut pentru apropierea de Kremlin, pentru poziţia anti-imigraţie şi în caz de victorie a promis un referendum pentru ieşirea ţării din UE.
În Italia, unde alegerile sunt programate pentru martie, o nouă lege care autorizează partidele să combată coaliţiile a fost criticată ca fiind o lovitură de stat pentru mişcarea anti-establishment Five Star, în prezent pe locul doi la scrutin împreună cu partidul democrat. Ambele se situează în spatele unei potenţiale coaliţii de dreapta – Forza Italia a lui Silvio Berlusconi şi Liga Nord, anti-imigraţie. Dar niciunul din blocuri nu este atât de puternic pentru a obţine singur o majoritate.
Ca de obicei, chiar după saltul preşedintelui francez Emmanuel Macron pe scena mondială, Europa se va întoarce spre Germania pentru a-şi câştiga greutatea şi influenţa. Dar un guvern la Berlin nu este de aşteptat mai devreme de februarie-martie, după recentul acord între Angela Merkel, CDU, şi Martin Schultz, SPD, pentru formarea unei coaliţii de guvernare. Europa este în aşteptare şi se confruntă cu o provocare fără precedent din partea statelor autoritare din est. Criza migratorie poate izbucni din nou şi populiştii îşi aşteaptă ora.
