Relațiile dintre cei doi aliați din cadrul NATO traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii și tensiunile deja vii de câteva luni au cunoscut o bruscă escaladare legată de judecarea și încarcerarea în Turcia a pastorului american Andrew Brunson, arestat în 2016 și acuzat de autoritățile turce de „terorism și de „spionaj“.
Potrivit experților occidentali, Brunson a fost arestat pentru a fi utilizat ca armă de negociere cu Washingtonul, intenția lui Erdogan fiind eliberarea pastorului în schimbul extrădării lui Fetullah Gülen, rezident în Pennsylvania, fostul său aliat pe care îl acuză de organizarea puciului eșuat din 2016. Președintele american anunța pe 26 iulie „sancțiuni importante“ contra Turciei dacă nu-l va elibera „imediat“ pe pastorul Andrew Brunson.
După trei zile, omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, replica în cotidianul Hurriyet: „Nu puteți obliga Turcia să dea înapoi, cu sancțiuni“ și avertiza liderul de la Casa Albă că „SUA nu trebuie să uite că ar putea pierde un partener puternic și sincer ca Turcia dacă nu își schimbă atitudinea“.
Negocierile directe au eșuat
Administrația americană a decis sancțiuni contra a doi miniștri turci și Ankara a reacționat cu măsuri similare.
În cadrul măsurilor de retorsiune, președintele Donald Trump a decis dublarea taxelor vamale asupra oțelului și aluminiului provenit din Turcia, accelerând căderea monedei naționale turce, care vineri a pierdut 19% în fața dolarului.
În New York Times, Recep Tayyip Erdogan a avertizat Washingtonul că se va întoarce spre „noi prieteni și aliați noi“ dacă va continua „să nu îi acorde respect“.
Într-un tweet care anunța creșterea taxelor vamale, Donald Trump a notat: „relațiile noastre cu Turcia nu sunt bune în acest moment“.
Turcia și SUA sunt parteneri în cadrul NATO și americanii dispun de o importantă bază militară la Incirlik, utilizată în prezent ca centru de operațiuni contra grupului jihadist ISIS.
Un emisar turc, viceministrul de Externe, Sedat Onal, a fost primit pe 8 august la Departamentul de Stat la Washington în încercarea de dezamorsare a crizei diplomatice dintre cele două țări după încarcerarea în Turcia a pastorului Brunson. O vizită fără rezultatul scontat.
Investitorii străini retrag banii
Sancțiunile americane au pus în evidență fragilitatea economiei turce. În pofida unei creșteri susținută în ultimii ani, economia turcă este minată de inflație, corupție și datorii, iar decizia lui Erdogan după victoria sa electorală din 24 iunie de a-și numi ginerele Berat Albayrak în postul de ministru al Economiei și Finanțelor nu a reușit să calmeze îngrijorările piețelor.
Continuarea căderii lirei ar putea constrânge Banca Centrală să ridice rata directoare deja aflată la 17,75%, ceea ce Erdogan nu dorește pentru că ar afecta creșterea. Așa cum arată analiștii, călcâiul lui Achile al președintelui turc este economia țării.
Nicio altă țară nu este atât de dependentă de capitalul străin, o dependență care nu a făcut decât să crească. Deși sancțiunile americane sunt ușoare, ele lovesc Ankara acolo unde doare cel mai tare.
Căderea lirei s-a accelerat în ultimele zile sub efectul crizei diplomatice grave cu SUA legată de arestarea pastorului Brunson, criză care îngrijorează investitorii. Retragerile se manifestă cu preponderență în Istanbul și Ankara.
Problema nu este doar viitorul Ankarei, există riscul contagiunii altor piețe emergente. Observatorii au avertizat de multă vreme contra fragilizării economiilor emergente exacerbate de creșterea ratei FED, făcând dolarul mai scump și subliniază că acum există riscul intrării în faza a doua a crizei, unde fragilitățile interne se pot transforma în factori endemici mondiali.
Investitorii au dubii privind soliditatea Turciei și părăsesc țara pentru a-și plasa banii în SUA, unde creșterea dobânzii oferă randamente mai bune.
Erdogan a încercat să restabilească încrederea în moneda națională printr-un discurs presărat cu retorică naționalistă, dar fără a calma piețele de schimb internaționale.
Evocând spectrul forțelor obscure care influențează lira, el le-a cerut turcilor să utilizeze „dolarii, euro și aurul de sub pernă“ pentru a susține moneda -națională.
