Donald Trump a surprins lumea petrolului cu o interdicție mai largă a petrolului iranian decizând să pună capăt exceptărilor pentru cele opt țări care puteau cumpăra petrol iranian, scopul fiind reducerea la zero a exporturilor de brut ale Iranului. Câteva ore după apariția primelor informații în presă, prețul barilului a crescut luni la 74 dolari, cel mai înalt nivel din ultimele șase luni. Începând cu 2 mai, China, India, Turcia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia și Grecia vor fi expuse sancțiunilor americane dacă vor continua să achiziționeze petrol iranian.
Derogările care permiteau celor opt țări să cumpere „aurul negru“ din Iran în pofida embargoului impus de Washington din noiembrie, vor fi suprimate. Președintele Trump speră că își va atinge astfel obiectivul care constă în reducerea la zero a exporturilor de petrol iranian și privarea regimului de principala sursă de venituri. „Nici o perioadă de grație nu va fi acordată țărilor care beneficiau până acum de exporturile iraniene“, a avertizat secretarul de stat american, Mike Pompeo.
După ce președintele american a decis retragerea SUA din acordul internațional asupra dosarului nuclear iranian, în mai 2018, Wa-shington a restabilit „cele mai dure sancțiuni din istorie“ contra Teheranului, fiind vizate și țările care vor trece peste interdicțiile de a face comerț cu Iran. Atunci, Administrația Trump a pregătit un plan pentru „reducerea la zero“ a exporturilor iraniene de petrol începând din noiembrie, știut fiind că hidrocarburile constituie motorul economiei Iranului. În timpul verii trecute, declarațiile președintelui Trump asupra petrolului iranian au creat temeri privind o penurie într-o lume care consumă din ce în ce mai mult „aur negru“. În septembrie a fost trecută bara de 100 milioane barili consumați zilnic.
Totul anticipa o creștere serioasă a prețului. Pentru a compensa o astfel de creștere, aliații saudiți ai SUA au deschis vanele și au crescut producția petrolieră. Spre surpriza generală, la începutul lui septembrie SUA au decis să ofere derogări pentru șase luni în favoarea a opt țări importatoare de petrol iranian. Printre ele, India și China, cei doi mari clienți ai Teheranului.
Efecte la nivel mondial
„Vulturii“ (durii) din Administrația americană au continuat criticile și președintele a promis că va pune „presiune maximă“ asupra Iranului în așa fel încât să sufoce economia iraniană, ceea ce ar duce progresiv la o schimbare de regim. Problema derogărilor agită cercurile republicane de câteva săptămâni, cei mai radicali acuzând Administrația americană că dă dovadă de laxism. Luni, Mike Pompeo a explicat că „scopul operațiunii rămâne simplu – privarea regimului de fondurile pe care le-a utilizat pentru destabilizarea Orientului Mijlociu de patru decenii și silirea Iranului să se comporte ca o țară normală“.
O operațiune care riscă să fie dificil de pus în practică, în special în Asia, unde se află cei mai mari clienți ai brutului iranian. China a făcut cunoscut déjà că „trebuie respectată coperarea sa deschisă, transparentă, rezonabilă și legitimă cu Iran“. Cumpărătorii indieni, niponi și sud-coreeni au declarat că vor studia alte opțiuni.
Americanii speră că vor putea vinde acestor țări asiatice petrolul de șist, producția acestuia fiind în continuă creștere în SUA. Casa Albă vrea să se asigure că va stopa creșterea prețului petrolului, în timp ce Donald Trump continuă să tweeteze că sunt prea mari prețurile barilului, ceea ce este nefast pentru consumatorii americani. Luni, Pompeo a promis că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-au angajat să stabilizeze piața petrolului dar calculele nu sunt deloc simple, pentru că există alți factori majori care pot avea un impact important pe piață.
Deruta persistentă din economia venezueleană continuă să afecteze dur producția petrolieră a țării. Libia a recăzut în război cu confruntări între generalul Haftar și guvernul de la Tripoli, ceea ce ar putea afecta producția de petrol, cu atât mai mult cu cât Donald Trump a decis să susțină generalul și ofensiva acestuia contra capitalei țării.
