Azerbaidjanul a declarat că a „neutralizat” o rachetă lansată de forțele armene asupra unei conducte petroliere din Azerbaidjan duminică, la câteva ore după intrarea în vigoare a încetării focului, dar Armenia a negat acuzația.
Încetarea focului a fost convenită sâmbătă după ce un acord anterior încheiat de Rusia nu a reușit să oprească luptele care au ucis peste 1.000 de oameni începând cu 27 septembrie – cele mai mortale ciocniri din Caucazul de Sud de la începutul conflictului din anii 1990.
Eșecul de a opri luptele a crescut temerile unei crize umanitare și a pus noi tensiuni pe legăturile dintre Turcia, care sprijină puternic Azerbaidjanul, și aliații săi din NATO care doresc încheierea conflictului.
Rusia, care are un pact de apărare cu Armenia, ar putea fi, de asemenea, expusă riscului de a fi atrasă într-un război regional.
Oficialii din Nagorno-Karabakh, o enclavă separatistă a Azerbaidjanului, care este populată și controlată de etnici armeni, au declarat că forțele azere își bombardează pozițiile în zonele de nord și sud ale liniei de contact care le separă.
Aceștia au spus că forțele azere au bombardat așezările civile, inclusiv orașul Martuni și patru sate – acuzații care au fost respinse de Azerbaidjan.
Ministerul Apărării azer a declarat că forțele armene bombardează regiunile Agjebedin, Tovuz și Dashkesan departe de zona de conflict – acuzații negate de Armenia.
Procuratura generală azeră a declarat că Armenia a vizat o conductă în districtul Khizi din Azerbaidjan, la mai mult de 300 km (186 mile) de zona de conflict, duminică după-amiază.
Conducta, care transportă petrol către Novorossiysk, în Rusia, nu a fost avariată, dar unele fragmente de rachete au căzut la aproximativ 250 de metri distanță, a spus acesta.
Respingând dezvăluirile, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Armenia, Shushan Stepanyan, a spus: „Este o minciună totală”.
Moscova prinsă la mijloc
Încetarea focului intermediată la Moscova la începutul acestei luni a avut drept scop să permită părților să schimbe deținuții și cadavrele celor uciși, dar a avut un impact redus asupra luptelor.
Noua încetare a focului a fost anunțată sâmbătă după ce ministrul rus de externe Sergei Lavrov a vorbit telefonic cu miniștrii de externe armeni și azeri.
Într-un nou apel pentru pace, Lavrov a declarat că este vital să oprească retorica furioasă din jurul conflictului și a adăugat: „Acest lucru nu necesită niciun efort mare”.
Rusia, Franța și Statele Unite prezidă un organism numit Minsk Group
Rusia, Franța și Statele Unite prezidă un organism numit Minsk Group, care a încercat să ajute la rezolvarea conflictului sub umbrela Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Turcia spune că medierea lor a eșuat, iar Azerbaidjanul dorește un rol pentru Ankara în stabilirea păcii. Baku caută, de asemenea, o retragere armeană din Nagorno-Karabakh, dar Armenia exclude acest lucru și acuză Azerbaidjanul că a ocupat pământ în Nagorno-Karabakh.
Baku a declarat sâmbătă că 61 de civili azeri au fost uciși și 282 răniți de când au izbucnit luptele din 27 septembrie. Nu și-a dezvăluit victimele militare.
