Acest plan social fără precedent pentru fostul vârf al finanțelor germane privește o cincime din totalul angajaților și este structurat până în 2022. Printre preocupările majore ale Băncii Centrale Europene, prăbușirea unei instituții bancare majore, cum este cazul Deutsche Bank, se află în top, în ultimele luni analizele situației băncii germane alarmând experții, mulți vorbind despre „o bombă cu explozie întârziată“: „Știm că va exploda, dar nu știm exact când“. Analiștii subliniază provocarea reprezentată de executarea planului și unii își pun întrebări asupra necesității unei creșteri de capital. Dacă banca a promis „o transformare radicală“ dezvăluind planul de reorganizare, numeroși analiști de la Goldman Sachs, RBC, JP Morgan, Citi și Berenberg îl consideră „mai radical decât era prevăzut“. Amploarea restructurării (18.000 de posturi vor fi suprimate până în 2022, ieșirea băncii din activitățile de negociere a acțiunilor, din care o parte va fi cedată BNP Paribas) și costurile asociate, incluzând deprecieri și indemnizațiile celor care pleacă (7,4 miliarde euro în patru ani, dintre care 5,1 miliarde în acest an, ceea ce se va traduce printr-o pierdere netă de 2,8 miliarde în al doilea trimestru din 2019), sunt superioare așteptărilor și sumelor care au circulat în presă. O parte a planului apreciată de experți este crearea unei „bad bank“, o nouă structură care va permite izolarea activelor considerate de risc, de 74 miliarde. Ca multe alte bănci, gigantul german a speculat produse financiare regrupând credite imobiliare acordate unor familii americane insolvabile. Economistrul Philippe Herlin a precizat, pentru „Capital“, că „planul de restructurare nu va fi ultimul, iar scenariul falimentului nu este îndepărtat“.
Acțiunea Deutsche Bank, care câștiga peste 3%, luni, în primele tranzacții la Bursa din Frankfurt, a revenit pe roșu la sfârșitul dimineții. Tot luni, agenția Moody᾽s a menținut nota de credit (A3) și perspectiva negativă asupra Deutsche Bank. Potrivit agenției americane de cotație, vor fi necesare mai multe trimestre, sau chiar ani, pentru a se ajunge la o situație de rentabilitate mai bună, mai echilibrată și durabilă.
Deutsche Bank a explicat că dorește reducerea costurilor cu 6 miliarde euro și revenirea la rentabilitate, planul anunțat duminică fiind considerat ultima șansă a instituției. Este un proiect cu profilul unui plan de salvare pentru care militează guvernul german, îngrijorat să constate că această verigă esențială pentru finanțarea economiei naționale este în pericol, sub amenințarea unei oferte de preluare din partea unui concurent străin.
„Deutsche Bank joacă în prima divizie și trebuie să pună jaloanele necesare pentru a rămâne așa“, a declarat ministrul german al Economiei, Peter Almeier, pentru „Bild“, subliniind că înțelege necesitatea reducerii locurilor de muncă. Deutsche Bank și-a văzut capitalizarea bursieră divizată cu patru în 4 ani, ceea ce o face o potențială țintă.
Recentrare geografică
Ajuns anul trecut în fruntea Deutsche Bank, Christian Sewing a întreprins o recentrare a activităților spre profile mai rentabile, banca de detalii și banca tranzacțională pentru întreprinderi, în același timp cu o recentrare geografică asupra Europei și a Germaniei, după visul de grandoare din SUA. Altădată principalul furnizor de beneficii și mare prioritate a grupului, sectorul băncii de investiții este sacrificat. În primul trimestru, acest sector a pierdut 20% din activități și nu mai este rentabil. A fost multă vreme afectat în SUA, în special din cauza unei serii de litigii și scandaluri, unele legate de afacerea de evaziune fiscală „Panama Papers“, în 2016. Banca a mai anunțat că nu va plăti dividende nici în 2019, nici în 2020.
Dincolo de Deutsche Bank, ansamblul sectorului bancar german traversează o perioadă dificilă, după ce, ani de zile, a fost mândria țării și suscita admirație în străinătate. Anul trecut au fost suprimate 32.000 de posturi, un recul de 5,4% din efectivele sectorului, fără precedent după reunificarea germană din 1990, potrivit datelor Barkow Consulting. Băncile germane se plâng că suferă din cauza politicii „taxă zero“ a BCE și de concurența platformelor online.
