Grupul rus Gazprom a finalizat peste 70% din Nord Stream 2 dar din aprilie 2017 aşteaptă aprobarea autorităţilor de la Copenhaga pentru construirea porţiunii de 147 – 175 kilometri care va trece prin apele teritoriale ale Danemarcei. Nord Stream 2 era preconizat să devină operaţional la finele lui 2019 şi va trece prin apele teritoriale ale Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei. Proiectul a obţinut aprobarea din toate aceste state cu excepţia Danemarcei. Consorţiul Nord Stream 2 AG a prezentat deja autorităţilor daneze planurile pentru două rute posibile prin sudul insulei Bornholm din Marea Baltică, în zona economică exclusivă a Danemarcei, prima din aceste rute fiind prezentată în urmă cu peste doi ani, însă în martie i s-a cerut să prezinte o a treia opţiune.
În aprilie, operatorul proiectului Nord Stream 2 a propus cea de-a treia rută posibilă pentru amplasarea acestei conducte prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăşi obiecţiile ridicate de autorităţile de la Copenhaga faţă de acest proiect. Conform unui document consultat de Reuters, solicitarea pentru cea de-a treia rută ar putea întârzia cu opt luni construcţia şi ar putea costa cu 560 de milioane de euro în plus. Costul iniţial al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro. Reprezentanţii consorţiului Nord Stream 2 AG au declarat pentru Reuters că au informat autorităţile de la Copenhaga de potenţialul impact al întârzierii obţinerii aprobărilor asupra costurilor şi graficului lucrărilor dar nu a dorit să confirme cifrele din document. Operatorul proiectului Nord Stream 2 a anunţat la 1 august că evaluează proiectul de lege adoptat de o comisie a Senatului SUA care propune sancţionarea companiilor şi persoanelor individuale implicate în construirea Nord Stream 2, dar a dat asigurări că toate părţile îşi menţin angajamentul pentru a finaliza gazoductul. Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream.
În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA, care acuză Germania că îşi majorează astfel dependenţa de gazul natural rusesc, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa UE de Moscova. Proiectul de lege adoptat de o comisie a Senatului SUA, care ar putea afecta finalizarea gazoductului, încă trebuie aprobat de Camera Reprezentanţilor şi Senatul SUA, şi semnat de preşedintele Donald Trump. La 1 august, operatorul proiectului Nord Stream 2 a precizat că a luat la cunoştinţă textul proiectului şi îl evaluează. ‘Companiile energetice occidentale din Austria, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda s-au angajat să investească fiecare aproape un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) în gazoduct, iar peste 1.000 de companii din 25 de ţări lucrează la el şi îşi menţin angajamentul pentru a finaliza lucrarea’, informează operatorul proiectului Nord Stream 2. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, iar Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).
