UPDATE, ora 14:30: Comisia Europeană a stabilit, ieri, într-o comunicare, planuri pentru un răspuns imediat al UE care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și cadrul de reconstrucție a acesteia pe termen mai lung.
“Această comunicare este urmarea apelului lansat de Consiliul European de a aborda consecințele războiului din Ucraina prin intermediul unui efort specific impulsionat de Europa”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, remis cotidianului național “România liberă”.
Răspunsul imediat și nevoile pe termen scurt
De la începutul agresiunii ruse, UE și-a intensificat considerabil sprijinul, mobilizând aproximativ 4,1 miliarde EUR, sub formă de asistență macrofinanciară de urgență, sprijin bugetar, asistență de urgență, răspuns în situații de criză și ajutor umanitar, pentru a susține consolidarea rezilienței generale economice, sociale și financiare a Ucrainei. Au fost prevăzute, de asemenea, măsuri de asistență militară în cadrul Instrumentului european pentru pace, în valoare de 1,5 miliarde EUR, bani care vor fi utilizați pentru a le rambursa statelor membre ajutorul militar în natură oferit Ucrainei și este în curs de mobilizare o sumă suplimentară de 500 de milioane EUR.
Războiul a condus la prăbușirea veniturilor fiscale, a celor obținute din exporturi și a altor venituri, care a fost agravată de confiscarea ilegală, pe scară largă, a unor active și a unor produse pentru export, inclusiv în sectorul agricol, în timp ce cheltuielile esențiale au crescut vertiginos. Fondul Monetar Internațional a estimat că decalajul din balanța de plăți a Ucrainei se va ridica la aproximativ 14,3 miliarde EUR (15 miliarde USD) până în luna iunie, mai apreciază Comisia.
Pentru a-i putea acorda Ucrainei un sprijin financiar semnificativ pe termen scurt în scopul menținerii serviciilor de bază, al abordării nevoilor umanitare și al reparării infrastructurii celei mai vitale, distruse de război, va fi nevoie de un efort comun la nivel internațional, în cadrul căruia Uniunea va fi pregătită să își joace rolul.
“Prin urmare, Comisia intenționează să propună acordarea unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei în 2022, sub formă de împrumuturi de până la aproximativ 9 miliarde EUR, care ar urma să fie completată cu contribuții din partea altor parteneri bilaterali și multilaterali de la nivel internațional, inclusiv a țărilor din grupul G7. Plățile se vor face în tranșe cu scadențe lungi și cu rate avantajoase ale dobânzilor, datorită garanției de la bugetul Uniunii. Acest lucru va fi posibil doar dacă statele membre acceptă să pună la dispoziție garanții suplimentare. Corelată cu granturile acordate de la bugetul UE pentru subvenționarea plăților aferente ale dobânzilor, această asistență macrofinanciară suplimentară îi va permite Ucrainei să beneficieze de un sprijin bine coordonat și deosebit de avantajos”, mai arată sursa citată.
Reconstrucția Ucrainei
În același comunicat să mai precizează că va fi necesar un efort financiar major la nivel mondial pentru a reconstrui țara în urma daunelor cauzate de război, pentru a pune bazele unei națiuni libere și prospere, ancorate în valorile europene, bine integrată în economia europeană și mondială și pentru a o sprijini de-a lungul parcursului său european. Câtă vreme agresiunea Rusiei continuă, nu se știe încă precis care este valoarea totală a nevoilor de reconstrucție ale Ucrainei. Cu toate acestea, este important să fie concepute încă de pe acum principalele elemente constitutive ale acestui efort internațional. Sprijinul va trebui să acordat pe termen mediu spre lung.
“Efortul de reconstrucție ar trebui să fie condus de autoritățile ucrainene în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană și cu alți parteneri esențiali, precum cei din grupurile G7 și G20 și alte țări terțe, dar și cu instituțiile financiare internaționale și cu organizațiile internaționale. Parteneriatele dintre orașele și regiunile din Uniunea Europeană și cele din Ucraina vor îmbogăți și vor accelera reconstrucția.
O platformă de coordonare internațională („platforma pentru reconstrucția Ucrainei”), gestionată în comun de Comisie, reprezentând Uniunea Europeană, și de guvernul Ucrainei, ar funcționa ca un organism supraierarhic de guvernanță strategică, responsabil cu aprobarea unui plan de reconstrucție elaborat și pus în aplicare de Ucraina, căreia UE îi va furniza sprijin sub formă de capacități administrative și de asistență tehnică. Această platformă ar reuni partenerii și organizațiile de sprijin, printre care statele membre ale UE, alți parteneri bilaterali și multilaterali și instituții financiare internaționale. Parlamentul Ucrainei și Parlamentul European ar urma să participe în calitate de observatori
Planul de reconstrucție „RebuildUkraine” aprobat de platformă, bazat pe o evaluare a nevoilor, ar constitui baza în raport cu care Uniunea Europeană și ceilalți parteneri vor stabili sectoarele prioritare selectate pentru finanțare și proiectele specifice. Platforma ar urma să coordoneze resursele de finanțare și destinația acestora pentru a le optimiza utilizarea și va monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului”, se mai arată în comunicat.
Pentru a susține planul de reconstrucție, Comisia propune instituirea Mecanismului „RebuildUkraine” ca principal instrument juridic pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii Europene, prin intermediul unei combinații de granturi și împrumuturi. Această inițiativă ar urma să fie integrată în bugetul UE, ceea ce îi va garanta transparența, răspunderea și buna gestiune financiară, cu o legătură clară către investiții și reforme. Ea s-ar baza pe experiența dobândită de UE în contextul aplicării Mecanismului de redresare și reziliență, însă ar fi adaptată la provocările fără precedent legate de reconstrucția Ucrainei și de însoțirea acesteia de-a lungul parcursului său european. Mecanismul în sine ar urma să aibă o structură de guvernanță specifică, care i-ar permite Ucrainei să devină parte cu drepturi depline.
Se va pune un accent deosebit pe reformele privind statul de drept și lupta anticorupție, în timp ce investițiile, realizate în conformitate cu politicile și standardele climatice, de mediu și digitale ale UE, vor ajuta Ucraina să renască mai puternică și mai rezilientă în urma dezastrului produs de invazia rusă.
Nevoile neprevăzute create de război în Europa depășesc cu mult mijloacele disponibile în actualul cadru financiar multianual. Prin urmare, vor trebui găsite noi surse de finanțare.
Structura propusă este suficient de flexibilă pentru a integra aceste noi surse de finanțare. Granturile suplimentare care urmează să fie puse la dispoziția Ucrainei ar putea să fie finanțate prin contribuții suplimentare din partea statelor membre (și a țărilor terțe care doresc să participe) la mecanism și la programele existente ale Uniunii, valorificând astfel mecanismele financiare ale Uniunii și garanțiile sale privind utilizarea corectă a fondurilor, sau printr-o revizuire specifică a cadrului financiar multianual. Din aceste surse s-ar putea finanța, de asemenea, împrumuturile care urmează să-i fie acordate Ucrainei în cadrul mecanismului. Cu toate acestea, dată fiind amploarea împrumuturilor care ar putea fi necesare, opțiunile includ strângerea de fonduri pentru împrumuturi în numele UE sau cu garanții naționale din partea statelor membre.
Declarațiile membrilor colegiului:
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia a cauzat suferințe umane îngrozitoare și distrugeri masive în întreaga țară, obligând milioane de ucraineni nevinovați să își părăsească locuințele. Ucraina poate conta pe ajutorul deplin al UE. UE va continua să îi furnizeze Ucrainei sprijin financiar pe termen scurt, pentru răspunde nevoilor acesteia și pentru a-i permite să mențină funcționarea serviciilor de bază. De asemenea, suntem pregătiți să ne asumăm un rol de lider în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție, pentru a contribui la reclădirea unei Ucraine democratice și prospere. Aceasta înseamnă că investițiile vor fi corelate cu reforme care vor sprijini Ucraina în urmărirea parcursului său european.”
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Sprijinul acordat de UE Ucrainei este fără echivoc. Vom continua să utilizăm toate mijloacele de care dispunem pentru a ajuta țara prietenă și vecină să reziste agresiunii neprovocate și brutale din partea Rusiei. Este necesar să permitem continuarea funcționării cotidiene a țării și totodată să depunem eforturi pentru a o reconstrui Pentru a răspunde nevoilor celor mai urgente ale Ucrainei, intenționăm să oferim împrumuturi de urgență în cadrul unui nou program de asistență macrofinanciară. Pe termen mai lung, UE va prelua conducerea unui efort financiar major la nivel internațional pentru a reconstrui o Ucraină liberă și democratică, în colaborare cu parteneri precum țările din grupul G7 și instituțiile financiare internaționale și în strânsă coordonare cu Ucraina însăși. Vom fi alături de Ucraina în fiecare etapă a acestui parcurs, pentru a repara distrugerile cauzate de războiul purtat de Rusia și pentru a crea un viitor mai luminos și noi oportunități pentru cetățenii săi.”
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant / vicepreședintele pentru o Europă mai puternică pe plan internațional, a declarat: „UE își va menține cu fermitate solidaritatea cu Ucraina și sprijinul acordat acestei țări, care duce o luptă de apărare împotriva războiului de agresiune ilegal și imposibil de justificat declanșat de Rusia. Vom continua să oferim Ucrainei măsuri de asistență militară.”
Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a declarat: „Uniunea Europeană va rămâne alături de Ucraina și de poporul său și va continua să joace un rol esențial în cadrul tuturor eforturilor politice, umanitare, de reziliență și economice menite să răspundă nevoilor sale pe termen scurt sau lung, pentru a readuce în Ucraina pacea și condiții de redresare socio-economică. Sunt convins că noua «platformă pentru reconstrucția Ucrainei», gestionată în comun de Ucraina și de Comisie, precum și Mecanismul «RebuildUkraine» pe care l-am propus vor oferi Ucrainei un viitor mai bun. Acest lucru se va face în strânsă coordonare cu toți donatorii”.
Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat: „Distrugerile provocate de Rusia în Ucraina sunt fără precedent în Europa postbelică, așa cum este și disprețul său față de ordinea internațională construită cu atâtea eforturi în ultimele decenii. Astăzi, Comisia Europeană propune o cale care să contribuie la renașterea unei noi Ucraine din cenușa războiului, așa cum și Uniunea s-a născut din ruinele anului 1945. Împreună cu autoritățile ucrainene și în cooperare partenerii noștri internaționali, vom mobiliza finanțarea de care are nevoie Ucraina pentru a supraviețui acestui cataclism și pentru a-și reconstrui mai temeinic infrastructura economică și socială.”
Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „În ultimele săptămâni am fost martorii îngrozitoarelor pierderi de vieți omenești și al distrugerilor cauzate de acest război infrastructurii din Ucraina. Am mobilizat rapid asistența și ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Reconstrucția ar trebui să reflecte pe deplin nevoile identificate de Ucraina și să fie ferm ancorată în programul de reforme al țării”.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a acuzat Rusia că foloseşte blocarea exporturilor de cereale din Ucraina ca armă de război.
„Rusia conduce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, prin distrugerea silozurilor, străzilor şi a căilor ferate, Rusia a lansat un război al grânelor, provocând o criză alimentară globală”, a afirmat Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de externe desfăşurată la sediul ONU din New York.
„Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foame te, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de COVID, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni”.
Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în primul rând către Africa de Nord şi Asia. O mare parte este blocată în portul Odesa.
Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, amintește Agerpres.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!