21.5 C
București
luni, 26 septembrie 2022
AcasăInternaționalCriza din UcrainaJoe Biden a ajuns miercuri noaptea la Bruxelles. Ce poate schimba în...

Joe Biden a ajuns miercuri noaptea la Bruxelles. Ce poate schimba în războiul din Ucraina

Președintele SUA, Joe Biden, a ajuns miercuri noaptea la Bruxelles, sosind în Europa pentru o serie de întâlniri cu mai mulți lideri mondiali, dar și la o reuniune extraordinară a NATO.

Președintele american urmează să participe joi la summituri importante ale țărilor NATO și G7.

Scopul reuniunilor este de a coordona acțiuni comune privind securitatea energetică a Europei și de a răspunde la agresiunea rusă.

De asemenea, Joe Biden se va întâlni cu secretarul general al NATO pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei, a confirmat Casa Albă în cursul zilei de astăzi.

Totodată, se așteaptă ca Biden să anunțe sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.

Două surse familiarizate cu situaţia au declarat că Joe Biden şi echipa sa elaborează planuri de a impune sancţiuni unor membri ai Dumei de Stat, parlamentul Rusiei, ca represalii la invadarea Ucrainei. Se aşteaptă ca sancţiunile să fie anunţate joi.

Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, 300 de membri ai Dumei ar putea fi sancţionaţi. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a menţionat că ‘nu au fost luate decizii finale cu privire la cei pe care îi vom sancţiona şi la câţi vom sancţiona’.

‘Vom anunţa măsuri punitive suplimentare, ce vor fi aplicate în coordonare cu aliaţii noştri, joi, când preşedintele va avea ocazia să discute cu ei’, a indicat oficialul american.

Consilierul pentru securitate al Casei Albe, Jake Sullivan, le-a declarat marţi reporterilor că preşedintele Biden va participa joi la o reuniune de urgenţă a NATO, se va întâlni cu ceilalţi lideri ai G7 şi li se va adresa şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 într-un summit al UE.

Biden va lucra cu aceştia pentru faza următoare a asistenţei militare pentru Ucraina, a afirmat Sullivan.

În plus faţă de impunerea de noi sancţiuni Rusiei, Biden va coopera cu aliaţii Statelor Unite pentru înăsprirea celor actuale spre a ‘reprima eludarea lor şi a asigura aplicarea lor strictă’, a menţionat consilierul său.

Joe Biden a promis că nu va implica Statele Unite într-un conflict direct cu Rusia, dar s-a angajat că acestea vor apăra întregul teritoriu al NATO. El a ordonat suplimentarea trupelor americane pe flancul estic al NATO pentru a-i linişti pe aliaţii îngrijoraţi din zonă, conform digi24.ro.

Cu prilejul vizitei în Polonia, Biden va face o vizită forţelor americane şi se va întâlni cu experţi implicaţi în răspunsul umanitar destinat ajutorării ucrainenilor refugiaţi în afara ţării şi celor rămaşi în interiorul ei.

O analiză a CNN arată ce se poate schimba prin această vizită în Europa

Dar în afară de o demonstrație dramatică de fermitate pe timp de război, orice măsuri ar decide liderii occidentali vor fi, probabil, insuficiente pentru a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina sau pentru a-l descuraja pe președintele Vladimir Putin să-și continue atacurile ce afectează din ce în ce mai mult civilii, arată o analiză CNN, potrivit digi24.ro.

De când s-a adus în discuție pentru prima dată ideea unui summit al liderilor NATO, în urmă cu aproape două săptămâni, oficialii americani și europeni au discutat despre posibile anunțuri pe care liderii să le facă la finalul reuniunii. Ar putea fi vorba despre sancțiuni împotriva oligarhilor ruși, despre noi restricții asupra finanțelor ruse și despre noi pași pentru a limita importul de resurse energetice din Rusia. Se discută, de asemenea, despre cum poate fi ajutată Ucraina să se apere, inclusiv prin noi măsuri de asistență militară și finaciară. În plus, președintele Biden a lăsat deschisă posibilitatea de a spori și mai mult efectivele americane desfășurate în țările de pe flancul estic al NATO, întărind implicarea SUA în apărarea europeană într-un moment critic.

Un moment de răscruce

Dar realitatea crudă – aceea că toate aceste mișcări nu vor reuși probabil să pună frână războiului lui Putin – va plana asupra deplasării lui Biden la Bruxelles, unde participă la summitul NATO, apoi la o reuniune extraordinară cu liderii UE și la o întâlnire G7.

Este posibil ca Biden să adăuge și o escală în Europa de Est, posibil în Polonia, au declarat oficiali citați de CNN. (Între timp, vizita în Polonia a fost confirmată oficial de Casa Albă pentru vineri, 25 martie – n.r.).

Biden a reușit să-i convingă pe aliații europeni și asiatici să adopte un set de sancțiuni drastice și un nivel fără precedent de asistență militară acordată Ucrainei, dar el și omologii săi din NATO au fost clari în ceea ce privește punctul unde se va termina sprijinul lor. Și în timp ce toate părțile par să susțină o rezolvare diplomatică a crizei, oficialii americani și europeni spun că parametrii unei astfel de soluții rămân, totuși, neclari.

Ce se va întâmpla când Ucraina nu va mai putea rezista asaltului Rusiei?
Modul în care vizita lui Biden în Europa – fără îndoială, unul dintre momentele-cheie ale președinției sale – poate modifica cursul celui mai grav conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial rămâne neclar. Și ridică o altă problemă pe care liderii mondiali trebuie să înceapă să o abordeze: ce se va întâmpla dacă, sau când, Ucraina nu va mai putea rezista asaltului Rusiei?

„Vor trebui să se gândească la ce se va întâmpla dacă Ucraina este pierdută”, a punctat generalul în retragere Wesley Clark, fost comandant al forțelor NATO în Europea. „După ce cântăresc această problemă – ce se întâmplă dacă Ucraina cade, ei trebuie să ia în considerare ce se mai poate face pentru a menține Ucraina în luptă. Da, există un risc. Întotdeauna există un risc în relațiile cu domnul Putin”, a subliniat Wesley Clark.

Biden, provocat să fie liderul lumii

Săptămâna trecută, Biden a fost provocat public de președintele Ucrainei să-și asume responsabilitatea de a pune capăt războiului. Într-un discurs emoționant în fața Congresului, în care a cerut o zonă de interdicție aeriană și ajutor pentru procurarea de avioane de luptă, președintele Volodimir Zelenski s-a adresat direct președintelui Biden, care îl urmărea din biblioteca sa privată de la etajul al treilea al Casei Albe: „A fi liderul lumii înseamnă a fi lider al păcii”, i-a spus Zelenski în limba engleză.

La rândul său, fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko i-a cerut lui Biden ca în timpul turneului său european din această săptămână să vină în Ucraina, în semn de solidaritate. „Ar fi un pas extrem de corect pentru a demonstra că întreaga lume este alături de noi împotriva Rusiei”, a spus Poroșenko.

Fără înoială, aceste apeluri au o rezonanță personală într-un om care a promis, atunci când a candidat la Președinție, că va restabili leadership-ul american, că va reînnoi alianțele SUA și că va apăra democrația de valul de autoritarism care se strecoară.

Ce așteaptă NATO de la Joe Biden prin sosirea lui la Bruxelles în plin conflict Rusia Ucraina ce duce lumea înapoi cu mulți ani

Iar această provocare e mai prezentă ca oricând în discuțiile din această săptămână, când liderii așteaptă de la Biden o direcție și un scop, în timp ce războiul din Ucraina se întețește, notează CNN.

„Provocarea pentru Biden este să se ridice la înălțimea responsabilităților sale de lider al Occidentului, de lider al comunității de națiuni democratice. Și este de facto o provocare la adresa NATO”, spune Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului apărării pentru Europa și NATO în administrația George W. Bush.

„El spunea că dacă NATO nu se ridică la înălțimea acestei provocări, trebuie să ne gândim la alte aranjamente de securitate”, a reamintit Brzezinski. „Ce provocare puternică la adresa relevanței NATO în zilele noastre! Asta dă context summitului”, a adăugat el.

Până unde poate fi susținută Ucraina

Unii diplomați europeni și-au exprimat îngrijorarea că la aceste reuniuni la nivel înalt – urmărite foarte atent atât de Rusia, cât și de Ucraina – nu se vor lua până la urmă niște măsuri majore.

Elementele „majore” pe care Ucraina și le dorește – ajutor din partea NATO în stabilirea unei zone de interdicție aeriană sau furnizarea de avioane de luptă din epoca sovietică – par deocamdată scoase din discuție, pentru că SUA și partenerii săi încearcă să evite o confruntare directă cu Rusia. Asta înseamnă că orice anunț care va veni în urma acestor discuții la nivel înalt se va concentra probabil mai mult pe intensificarea asistenței – care este deja oferită -, inclusiv a ajutorului militar și financiar, sau pe aplicarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Conturarea unui anunț major în timpul summitului ar putea contribui la sublinierea unității actuale dintre aliați. Oficialii americani spun că această unitate l-ar fi luat prin surprindere pe Putin, în timp ce armata sa suferă pierderi în teren.

Contracararea Chinei, prioritate după convorbirea Biden-Xi

Summiturile din Europa îi vor oferi totodată lui Biden ocazia de a vedea ce spun omologii săi în legătură cu o altă chestiune: ce este de făcut dacă președintele chinez Xi Jinping decide să ofere Rusiei sprijin militar sau economic, așa cum a cerut Putin?

Săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică de aproape două ore cu președintele Xi, Joe Biden i-a prezentat „implicațiile și consecințele” unui asemenea sprijin, potrivit Casei Albe. Dar pedepsirea Chinei – a doua cea mai mare economie a lumii – ar fi un proces mult mai complicat decât în cazul Rusiei și ar necesita aceeași unitate cu Europa, care nu a fost întotdeauna de acord cu Biden în privința modului în care trebuie abordat Beijingul.

Ce mesaje ar trebui să transmită summitul NATO

„Este un summit extrem de important. Are loc în mod extraordinar, în mijlocul unei crize. Parțial, pentru a ne asigura că noi și aliații noștri suntem pe aceeași lungime de undă, ceea ce este bine. Dar este, de asemenea, foarte important pentru a-i trimite un semnal lui Vladimir Putin”, a comentat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și trimis special pentru Ucraina.

Diplomatul a identificat mai multe mesaje pe care Alianța ar trebui să le transmită. Ar trebui să-și reafirme atașamentul față de garanția de apărare colectivă prevăzută în Articolul 5 și ar trebui să spună clar că utilizarea armelor nucleare de către Rusia ar justifica un răspuns occidental. Însă deopotrivă trebuie să clarifice faptul că Ucraina – care nu este membră NATO – are totuși o importanță crucială pentru aliați.

„Cred că este foarte important ca NATO să trimită un semnal și în legătură cu Ucraina: acela că supraviețuirea Ucrainei ca stat independent și suveran în Europa este o chestiune de care NATO este direct interesată”, a declarat Volker. „Nu vrem să spunem ceea ce nu facem. Nu vrem să fim prea specifici în legătură cu ceea ce vom face. Dar trebuie să îi transmitem un semnal lui Putin că nu vom sta cu mâinile în sân în timp ce el distruge și elimină o țară europeană suverană”, a punctat Kurt Volker.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite
00:00:51

VIDEO: Vicepreședintele american Harris laudă alianța SUA-Japonia

Vicepreședintele american Kamala Harris a avut luni (26 septembrie) o întâlnire bilaterală cu premierul japonez Fumio Kishida, înaintea funeraliilor fostului prim-ministru Shinzo Abe, marți...
00:01:25

O misiune de căutare ucraineană investighează ruinele din Izium

O misiune de căutare ucraineană luni (26 septembrie) a analizat molozul clădirilor distruse de pe un vârf de deal, care a servit cândva ca...

Danemarca și Germania construiesc cel mai lung tunel imersat din lume

Cel mai lung tunel imersat din lume va lega Danemarca și Germania, reducând timpul de călătorie între cele două țări atunci când va fi...
Ultima oră
Pe aceeași temă