“Ei sunt susceptibili să experimenteze o intensificare a factorilor – violenţă, sărăcie, lipsă de oportunităţi, stigmatizare, excludere socială şi deplasare internă – care i-au determinat să migreze la început”, a declarat agenţia ONU pentru copii.
Ideea că copiii migranţilor pot fi pur şi simplu reintegraţi în comunităţile lor este “mai complicată”, notează UNICEF.
Agenţia dă exemplul unor părinţi, adesea din Honduras, Guatemala sau El Salvador, care plătesc aproximativ 15.000 de dolari pentru contrabandă cu un copil neînsoţit în Statele Unite.
Familiile sărace finanţează adesea astfel de acţiuni prin vânzarea tuturor bunurilor lor sau prin împrumuturi imense, şi astfel copiii nu mai au unde să se întoarcă.
Ei pot ajunge implicaţi în datorii imense sau vizaţi de bande, a declarat Maria Cristina Perceval, director regional al UNICEF pentru America Latină şi Caraibe. Acestea cresc şansele ca ei să încerce să migreze din nou, a adăugat ea.
Adulţii sunt de asemenea stigmatizaţi de comunităţile lor şi li se refuză angajarea, “pentru că au eşuat în încercările lor de a ajunge şi rămâne în Statele Unite”, potrivit raportului.
În unele comunităţi, fetele în special sunt stigmatizate pentru că există ideea că au fost supuse violenţei sexuale în
Statele Unite şi sunt “într-un fel pătate”, potrivit lui Nadine Perrault, reprezentantul UNICEF în El Salvador.
