Poliţia a făcut anunţul după ciocnirile care au avut loc la o universitate din centrul Hong Kongului, unde protestatarii s-au baricadat şi au aruncat în forţele poliţiei – pentru prima oară de când au început conflictele – cu sticle incendiare și cu săgeți aprinse, blocând un tunel rutier important din oraş.
Potrivit Poliţiei, un ofiţer a fost tratat duminică la spital după ce a fost lovit în picior de o săgeată, iar un altul a fost lovit de o bilă metalică, dar nu a fost rănit.
Violenţele din centrul financiar asiatic sunt cele mai grave tulburări populare cu care se confruntă preşedintele chinez Xi Jinping de la venirea sa la putere în 2012. Xi a declarat că are încredere că Guvernul din Hong Kong poate rezolva criza.
În comunicatul de luni, poliţia i-a avertizat pe cei pe care îi consideră insurgenţi să nu mai folosească arme letale pentru a ataca poliţişti şi să pună capăt violenţelor, afirmând că poliţia va răspunde cu forţă şi posibil cu gloanţe reale, dacă va fi necesar.
Până unde se poate ajunge
Chiar dacă poliţia a mai folosit gloanţe reale, acest lucru nu s-a întâmplat decât în câteva incidente izolate. În schimb, protestele din Hong Kong nu încetează de aproximativ șase luni, interval în care criza politică nu s-a diminuat și nu au fost înregistrate progrese în stingerea ei, gradul de utilizare a violenței, din contră, aflându-se în ascensiune. Iar dacă se va ajunge la folosirea muniției de război împotriva populației civile – gloanțele reale despre care vorbesc forțele de ordine din provincia chineză – atunci avem de a face cu treapta fundamentală care mai era de parcurs pentru transformarea protestelor anti-guvernamentale în violențe generalizate care să poată fi identificate cu un război civil. Susțin această ipoteză adăugându-i argumentul voinței puternice existente în rândul manifestanților, care se arată hotărâți chiar să suporte consecințe serioase pentru cauza lor. ”Protestatarii au reacţionat la poliţie. Nu am reacţionat atât de puternic cum am fi dorit. Aş fi pregătită să merg la închisoare. Luptăm pentru Hong Kong”, a spus Joris, în vârstă de 23 de ani, inginer constructor. Beijingul neagă că s-ar amesteca în afacerile Hong Kongului şi atribuie demonstraţiile influenţei străine.
Demonstranţii, nemulţumiţi de ceea ce consideră amestecul Chinei în administrarea fostei colonii britanice, care are statut autonom de la revenirea sub control chinez în 1997, au afirmat că răspund la forţa excesivă folosită de poliţie.
