Anunțul creării unei Biserici independente de tutela religioasă a Moscovei a fost făcut în fața unei mulțimi de credicioși reuniți la Kiev, capitala Ucrainei, de către președintele Petro Poroșenko, care a făcut din independența religioasă a țării sale o problemă de „securitate națională“ și unul din elementele-cheie ale campaniei sale electorale pentru prezidențialele din 31 martie anul viitor.
Autoritățile au desfășurat peste 4.000 de polițiști și membri ai Gărzii naționale cu ocazia acestui Conciliu, reunit sâmbătă în Catedrala Sfânta Sofia din centrul Kievului, în absența notabilă a principalilor reprezentanți ai aripii rămasă fidelă Rusiei. Mitropolitul Epiphane ales în fruntea noii Biserici independente este un tânăr ecleziast în vârstă de 39 de ani, până acum prea puțin cunoscut publicului, considerat apropiat al patriarhului de Kiev, Filaret, excomunicat de Moscova și reabilitat de Patriarhatul din Constantinopol în octombrie.
Evenimentul reunește în principal două formațiuni ortodoxe disidente, Patriarhatul din Kiev, autoproclamat în 1992 și mica Biserică declarată autocefală. Aripa loială Patriarhatului din Moscova, care a pierdut o parte a credincioșilor de la debutul crizei cu Rusia în 2014, dar care dispune de cel mai mare număr de parohii în Ucraina, a respins conciliul ca „ilegal“ și a interzis clerului său să participe. Decizia acordării independenței religioase a Ucrainei a stârnit iritarea Bisericii ruse, care a denunțat o „schismă“ și a rupt legăturile cu Constantinopolul. Acest Conciliu intervine la cinci ani după o criză fără precedent între Kiev și Moscova. Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, după venirea la putere a noilor autorități pro-occidentale în urma sângerosului Euromaidan, care a răsturnat puterea aleasă democratic, și apoi izbucnirea conflictului sângeros în estul separatist al țării, care a făcut peste 10.000 de morți. La sfârșitul lunii noiembrie, situația s-a degradat și mai mult când Rusia a interceptat trei nave de război ucrainene în largul Crimeii, prima confruntare militară deschisă între cei doi vecini.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhatului din Moscova a declarat că pentru Biserica ortodoxă rusă, decizia Conciliului ucrainean de la Kiev este „nulă“ din punct de vedere canonic, instituția religioasă cerând ca Patriarhatul din Constantinopol să-și cea-ră scuze. În urmă cu două luni, Biserica Ortodoxă Rusă a rupt relațiile cu Patriarhia din Constantinopol ca reacție la recunoașterea acestuia a Bisericii ucrainene. În 1686, Constantinopolul a plasat ucrainenii sub jurisdicția patriarhatului din Moscova printr-un decreat, iar pe 11 octombrie 2018, Constantinopol a revocat acel decret.
Muntele Athos în dilemă?
Repercusiunile deciziei Conciliului de la Kiev se fac resimțite și în Muntele Athos. Singura intrare este pe mare, cu vaporul și este strict interzic ca femeile să pună piciorul pe acest teritoriu unde se află 2.000 de călugări și 20 de mânăstiri și mai multe chilii pe teritoriul acestei unice Republici Monahale. Muntele Athos este unul din locurile cele mai sacre ale ortodoxiei, forma orientală a creștinismului, care s-a separat de catolicism în secolul al XI-lea.
Sfântul Muntele Athos se află sub ascultarea Patriarhului ecumenic Bartholomeu al Constantinopolului, al cărui nume este pomenit la toate slujbele religioase, dar pe fondul schismei, patriarhul Rusiei, Kiril a interzis rușilor să se împărtășească în bisericile din mănăstirile atonite, ceea ce a condus la o dilemă pentru cei care doresc să meargă în pelerinaj. Deși cea mai mare parte a călugărilor sunt greci, pentru mulți ruși, ucraineni și beloruși, pelerinajul la Muntele Athos a devenit aproape o obligație spirituală a unui creștin adevărat.
Oligarhii și elitele guvernamentale din Rusia vin să obțină binecuvântare, iertare și uneori sfaturi. În 2016, Vladimir Putin a mers la Athos și a asistat la o -slujbă religioasă la -mânăstirea Sfântul Pantelimon, unde călugări sunt ruși, ucrainieni și -bieloruși. Noua Biserică Autocefală Ucraineană dorește -interzicerea slujbelor în limba maternă a minorităților, ceea ce va afecta și minoritatea românească din Bucovina de Nord și ținutul Herței.
