Partidul Comunist chinez încearcă să justifice închiderea acestor cetățeni, majoritar de etnie uigură, propunând amendamente la legea „anti-extremismului”, ca să dea un cadru legal utilizării „centrelor de formațiune profesională pentru educarea și transformarea persoanelor influențate de o ideologie extremistă”.
Din primăvara lui 2017, puterea chineză a amplificat internarea la scară largă a cetățenilor musulmani din provincia Xinjiang și potrivit unor mărturii și anchete, circa 10 % din populația provenită din minorități musulmane din regiune ar fi deținută în zeci de centre extrajudiciare, vizibile pe imagini din satelit.
Sub pretextul luptei antiteroriste, autoritățile arestează arbitrar cetățeni de toate vârstele. Majoritatea dispar fără veste, închiși pe durată nelimitată, în celule suprapopulate, supuși unei îndoctrinări politice intensive centrată pe învățarea „gândirii Xi Jinping”, „doctrina” președintelui chinez.
Orice semn de convingere religioasă, de respectare a tradițiilor locale sau de legături cu străini poate fi considerat drept semn de „radicalizare” sau de „simpatie față de terorism”.
Într-o regiune situată la 3.000 de kilometri de Beijing și supusă unui control polițienesc de tip totalitar, lista infracțiunilor susceptibile să trimită fără proces un localnic în spatele barelor este extrem de largă : să bei alcool sau să fumezi, să folosești Whatsapp, să fii tânăr și să porți barbă lungă, să participi la funeralii tradiționale, să vorbești cu cineva care a călătorit în străinătate, să-ți numești copilul Medina sau Mohammed, să deții mai multe cuțite, să nu reglezi ceasul după ora Bejingului și lista interdicțiilor s-a lungit cu o lege „anti-halal”, votată săptămâna trecută.
Luni întregi, guverne și organizații internaționale au păstrat tăcerea pentru că cenzura și intimidarea uigurilor, care se exercită și în străinătate, au împiedicat verificarea informațiilor. În august, ONU a cerut, pentru prima oară, închiderea lagărelor.
Vineri, aleșii din Congresul SUA au emis un raport lung asupra „represiunii fără precedent” a minorității musulmane chineze, care, în opinia lor, ar putea „constitui o crimă contra umanității”.
