Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce se ascunde în spatele lipsei focarelor Covid-19, la Madrid

Revenirea coronavirusului dar și efectele pe termen lung ale epidemiei asupra stilului nostru de viață – iată câteva dintre preocupările presei europene, conform RFI.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

17.07.2020 - 13:52

Este al doilea val al pandemiei la ușa Franței? Iată întrebarea pusă de Le Figaro, după ce  președintele Emmanuel Macron a afirmat în timpul discursului său televizat din 14 iulie, că țara este pregătită de confruntarea cu o eventuală revenire a virusului.

”Miercuri, 15 iulie, aproape 7.000 de persoane erau încă spitalizate și au fost înregistrate 133 de noi internări. Chiar dacă numărul pacienților în terapie intensivă scade, virusul circulă în continuare.

Începând cu 9 mai, au fost identificate 482 de focare, dintre care opt au apărut în ultimele 24 de ore și 104 care sunt încă active.

Acești indicatori, chiar dacă nu sunt încă îngrijotători, necesită atenție deosebită. Pentru a menține această evoluție a epidemiei, ministrul sănătății le-a cerut francezilor să rămână responsabili și vigilenți. În plus, rezidenții din Ile-de-France vor putea fi testați mai ușor și rapid datorită expedierii de 1,5 milioane de kituri de diagnostic”, scrie ziarul francez. 

Există totuși un mister al lipsei de focare de coronavirus din Madrid, notează El Pais. ”În fiecare zi, de ceva vreme, autoritățile din Madrid au raportat cazuri de coronavirus mai multe decât majoritatea altor regiuni, dar tot mai puține focare.

Aceasta nu este o clasificare oficială, deoarece Ministerul Sănătății spaniol nu furnizează acest tip de date. În schimb, mass-media a compilat informațiile pe baza rapoartelor guvernului regional.

După încheierea măsurilor de izolare, în 21 iunie, Madrid nu a mai raportat un nou focar decât în 3 iulie. O altă confirmare, de miercuri, aduce totalul la patru.

Acesta este un număr remarcabil de scăzut pentru cea de-a treia regiune cea mai populată din Spania (6,6 milioane de locuitori). Regiunea Madrid are și cele mai bune legături de transport cu restul țării și s-a întâmplat, de asemenea, să fie epicentrul epidemiei de coronavirus din Spania între martie și iunie.

Ceea ce ar părea o veste bună - există foarte puține focare la Madrid - este, de fapt, o veste proastă: autoritățile regionale din domeniul sănătății nu sunt în măsură să efectueze o urmărire eficientă a contactelor.

Departamentul de sănătate din Madrid consideră că toate cazurile raportate au fost detectate în mediul familial și sunt clasificate ca fiind ușoare. Dar rămâne întrebarea: de unde au luat aceste familii virusul?

Mai multe surse consultate de ziar au spus că resursele de urmărire a contactelor sunt limitate la spitale, centre de asistență medicală primară și în cadrul serviciilor de sănătate ale guvernului regional. Iar cadrelor medicale nu li se acordă suficient timp pentru a face o muncă aprofundată.

În Spania, pentru fiecare caz pozitiv, se urmăresc în medie patru contacte. În alte țări, această cifră este mai aproape de 14, spune un expert de la Societatea Spaniolă de Epidemiologie. Potrivit acestuia,  lipsa de informații transformă cazurile din Madrid într-un mister”.

Și de la El Pais mergem la Die Welt , pentru a afla că în orice caz, epidemia va lăsa urme adânci asupra vieții urbane.

„Locuitorii urbani care evită azi transportul public, pentru a nu se expune riscului de contaminare vor continua să meargă cu bicicleta sau cu bicicleta electrică odată ce criza de sănătate va fi depășită.

Coronavirusul a acționat ca un catalizator pentru eliberarea centrelor orașelor de mașini. ... Pentru a respecta distanțele minime, benzile de circulație sunt transformate în trasee ciclabile și trotuarele sunt lărgite. La Viena și Berlin, străzile rezidențiale au devenit locuri de întâlnire.

New York, Vancouver, Mexico City și Budapesta au interzis circulația auto de pe anumite străzi laterale, care sunt acum rezervate pietonilor și bicicliștilor ... Coronavirusul transformă astfel mobilitatea în orașe. " scrie die Welt, citat de Eurotopics.

Și în aceași notă, ziarul portughez Público vede o transformare a stilului de viață într-unul mai apropiat de cel mediteranean. 

În noua conjunctură, „arhitectura urbană ideală asigură o legătură naturală, fluidă și echilibrată între spațiul public și cel privat. Ne permite să avem o grădină, chiar și o livadă și să facem picnic fără a fi nevoie să ne părăsim casa.

Străzile pietonale sunt benzi flexibile și versatile care oferă acces la toate serviciile importante. În orașul ideal, trăim afară, într-un spirit mediteranean”.

Comentarii