Propunerea de respingere a veto-ului prezidenţial a fost susţinută de 128 dintre cei 204 de deputaţi prezenţi.
Achiziţionarea avioanelor a fost aprobată vinerea trecută de majoritatea parlamentară formată din partidul GERB şi alianţa naţionalistă “Patrioţii Uniţi”, parteneri de coaliţie la guvernare.
Preşedintele s-a opus imediat prin veto, spunând că, deşi achiziţia este necesară pentru modernizarea forţelor aeriene învechite din această ţară cea mai săracă din UE, operaţiunea nu ar trebui să se facă în detrimentul intereselor cetăţenilor.
Radev, un fost militar şi considerat pro-rus, consideră că detaliile operaţiunii nu au fost făcute publice şi că achiziţia a fost aprobată foarte rapid, fără explicaţii cu privire la depăşirea costurilor legate de întreţinere şi instruire.
În plus, acesta susţine că avioanele sunt achiziţionate cu un pachet limitat de armament, echipamente şi instruire a piloţilor, ceea ce înseamnă că nu pot fi utilizate la capacitate maximă.
Radev a propus în trecut achiziţionarea de aparate Grippen din Suedia, o operaţiune care, potrivit experţilor din cadrul Ministerului Apărării contactaţi de Efe, este mai bine văzută de Rusia.
Datorită costului ridicat al avioanelor americane F-16V, care vor fi livrate între 2023 şi 2024, guvernul a fost nevoit să actualizeze bugetul pentru anul 2019 şi să crească deficitul de la nivelul actual de la 0,5 la 2,1%.
Teoretic, preşedintele se poate opune prin veto unei astfel de schimbări bugetare şi chiar poate cere Curţii Constituţionale să analizeze legalitatea acesteia.
Odată cu această achiziţie, Bulgaria, membră a NATO din 2004, doreşte să-şi modernizeze aviaţia şi să nu se mai bazeze pe echipamentele militare dobândite la vremea respectivă din fosta Uniune Sovietică, care au devenit inutilizabile de-a lungul anilor.
