De asemenea, parlamentul a redus drastic – prin amendamente la legea bugetului – finanţarea publică a formaţiunilor bulgare, cu mai puţin de patru luni înainte de alegerile municipale: statul nu va da mai mult de 1 levă (0,50 euro) faţă de 11 leva (5,50 euro) până acum vărsate per vot la alegerile legislative precedente.
Donaţiile particulare erau până în prezent plafonate la 10.000 de leva (5.000 de euro), în timp ce finanţarea partidelor de către întreprinderi era interzisă. Parlamentul a autorizat joi donaţii neplafonate de către persoane juridice şi particulari.
Această schimbare va avea un impact imediat asupra alegerilor municipale din octombrie-noiembrie, la jumătatea mandatului guvernului condus de premierul conservator Boiko Borisov, aflat la putere aproape neîntrerupt de zece ani.
Potrivit politologului Daniel Smilov, noua lege contrastează cu modelul european în care finanţarea privată este plafonată, în timp ce “statul furnizează resurse financiare partidelor pentru a evita dependenţa lor de interese private şi pentru a le plasa pe picior de egalitate”.
Bulgaria este criticată frecvent de Bruxelles pentru slabele sale rezultate în lupta împotriva corupţiei endemice, care o afectează, notează AFP.
“Este un nou ‘impuls dat corupţiei’, care va compromite total procesul politic”, a protestat în parlament deputatul socialist (de opoziţie) Dragomir Stoinev.
Potrivit deputatului naţionalist Valeri Simeonov, întreprinderile nu vor avea interes decât să finanţeze partidele aflate la putere “pentru a câştiga pieţe publice şi pentru a evita o presiune administrativă”.
“Subvenţiile publice acordate partidelor au obiectivul de a apăra pluralismul politic şi de a servi drept barieră împotriva corupţiei”, au protestat într-o declaraţie 15 organizaţii neguvernamentale care activează în Bulgaria, între care Transparency International.
Bulgaria este percepută ca având corupţia cea mai ridicată în UE, ţara situându-se pe locul 77 din cele 180 într-un clasament întocmit de Transparency pentru 2018.
